Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
412 MARCEL $TIRBAN proprietarii au „incercat toate mijloacele posibile sä zädärniceascä executarea ordonantei nr. 82", a$a cum о fäcuse — dupä eonstatärile prefectului Tama$u $i mo?ierul Fülöp9. ln 19 martié 1919, la una din confruntärile dintre sätenii din Nädä$elu $i proprietär, confruntare ce avusese loc la sediul prefecturii ?i ín prezenta prefectului, E. Fülöp reamintind actiunile táranilor din noi-embrie 1918, continuate $i ín iarna $i primävara anului 1919 pe mo§ia sa, imvocind dreptul de proprietate a'supra pämintului, i$i exprima dorinta de a-?i expioata mo$ia dupä propriul säu plan, promitind procurarea inventarului agricol necesar. Sätenii n-au fost de acord cu acest punct de vedere. Ei au cerut sä ,li se dea pämintul intreg ín arendä, a?a cum pare cä le fägäduise ín alta imprejurare proprietarul. E. Fülöp a ascultat cererea táranilor din Nädä$elu $i a tälmäcit-o ín felül säu incercind, dupä e$uarea men|inerii proprietätii, sä pástreze vechile relatii dintre el ?i tärani. Era „aplicat — deciara Fülöp — a le da aratorul in douä, finatul natural in a patra parte §i cele artificiale in a 5-a parte..., pä- Sunea (in bani) dacä о vor pläti bine ... §i tot ce-i de cosit, färä deosebire de soi, in patru". Asadar, lucrurile urmau sä räminä, potrivit conceptiei proprietarului Fülöp, ca mai inainte vreme, täranii din Nädä$elu continuind sä munceascä cu sapa sau sä tragä la coa:sä $i apoi sä stringä recolta toamna, s-о impartä intre monier $i ei; pe din douä, in cel mai bun caz, sau sä se multumeascä cu a treia, a patra sau chiar a cincea parte din bunurile produse de ei. Täranii din Nädä$elu au ai§teptat insä ,$i an dórit schimbarea raporturilor de produotie nu perpetuarea lor ?i de aceea delegatii sätenilor la pertractarea din 19 martié 1919 nu au luat nici о hotärire urmind (ca ei sä se consulte $i cu cei räma?i acasä. ln zilele urmätoare au avut loc intr-adevär consultäri intre delegatii sätenilor $i täranii din Nädä$elu, intre locuitorii satului §i proprietarul Fülöp. Rezultatul nu a fost insä cel scontat de monier. La 24 martié 1919 el s-а plins prefectului cä locuitorii din Nädä$elu au $i mai mari pretentii $i cä nu poate ajunge cu din$ii la nici nu rezultat10. Ca urmare a neintelegerilor ce au continuat sä persiste intre proprietarul Fülöp $i täranii din Nädä$elu, prefectul judetului Cojocna a fixát о nouä pertractare pentru 12 aprilie 1919 continuatä $i la 15 aprilie acela$i an. Reunite in vechea formatie ?i tot la prefecturä, cele douä „partidé" ,— a?a cum erau numite in epocä ide obicei pärtile in conflict — ele s-au despärtit din пои, färä hotäriri finale, pentru a se dezbafe cauza la fata locului, adicä in comunä. ln discutiile puftate la 12 §i 15 aprilie 1919 proprietarul Fülöp a fäcut cunoscutä intentia ,sa de a-$i vinde intreaga mo$ie locuitorülor din Nädä$elu, in schimbul sumei de 1 miliőn de coroane. Aceastä propunere de viinzare-'cumpä|rare era cea de a treia formulä tacticä la care a fäcut apel la acest mare proprietär. Nu i-a suoces insä. Delegatii sätenilor recunosc cä au purtat discupi pe aceastä temä cu Fülöp, dar „luind in considerare cä in urma mobilizärii cea mai mare parte a bratelor 9 Arh. St. Cluj-Napoca, Fond. P. j. Cojocna, dosar nr. 572/1919. 10 Ibidem.
