Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RAPORTURILE DINTRE TÁRÁN I SI MARII PROPRIET ARI 409 lemne, ale arenda?ilor Solomon Jakab ?i Solomon Antal, ice fineau in arendä circa 2 000 jugäre din mo?ia vaduvei grofului A. Degenfeld. Cei doi arenda?i intentionau sä transporte lemnele ?i orzul la Cluj in timp ce satenii dia Aruncuta duceau lipsä atit de cereale cit ?i de lemne. Reclamati ?i acuzati pentru actiunile lor, primarul satuhii recunoa?te faptele jaranilor din sat ?i le justificä arätind prefectului cä täranii din Aruncuta au avut numai pagube de pe urma arenda?ilor in cursul anilor, iar in ce prive?te confiscarea bunurilor in ianuarie 1919 о considera ca о acfiune dreaptä, idupä cum drept este ca prin lege sä li se dea lor intreg pämintul mo?ieresc sä-1 lucreze in arendä „pinä ее о veni impärtirea locurilor", adicä, eu alte cuvinte, pinä eind se va infäptui reforma agrarä4. Protopopul Singeorgiului de Mese$, tot din judetul Cojocna, a trimis la sfir$itul lunii decembrie 1918 $i la inceputul lui mai 1919 doua rapoarte Mitropoliei de la Blaj in care descrie acjiuni färäne$ti de mare amploare in comunele protopopiatului säu. Erau acfiuni indreptate deopotrivä impotriva mo$ierilor ca ?i a unor preofi. Au fost acuzafi mai ales soldafii reintor$i de pe fronturi sau din prizonierat. „Ei — scria protopopul in primul sau raport — agitä in popor zicind: jos cu birul ?i ziua de lucru la preofi, din eclejie inca trebuie rupt, ori intreagä luatä". Tot el aratä cä täranii din Rästolt au luat cheile bisericii $i i-au dat rägaz preotului ca in timp de 14 zile „sä le dea contract cä cedeazä lecticolul, zi(lele) de lucru, (pre)cum $i о parte din portiunea can{onicä) de 12 iugäre ... (cerind) sä reducä ?i slolasele pentru prohod la 2 coroane, celelalte gratis toate, ori du,pä 14 zile sä iasä din casa parohialä. Poporul — mai supunea protopopul de la Singeorgiul de Mese$ — stä pe {picior de) räzboi cu preofii säi“ §i in comunele Agrij, Bogdana §i Mire$ti „iar lecticolul $i zilele de lucru (de clacä) erau refuzate $i in alte multe parohii“5. In cel de al doilea raport,, din mai 1919 protopopul de la Mese? din nou aratä cä cei räzvrätiti n-au crutat nici pe preoti nici pe täranii mai cu stare, ba nici institutiile financiare, ci pe toti §i pe toate „le-au atacat ca ?i pe curtile boiere?ti“, zicind cä de 5 ani am stat pe fronturi färä ci?tig ?i platä ... jo,s cu orice däri ... tofi sä firn egali — pämintul, banii ?i roadele de la boieri ?i bogäta$i §i de la cei ce n-au stat cu noi pe fronturi sínt a se impärti fräte$te“6. La cele auzite prin intermediul primului raport al protopopului de la Singeorgiul de Mese? viearul capitular de la Blaj a räspuns la 25 ianuarie 1919 cä ,,?tirile acelea ... aduse la cuno?tinfa consistoriului se aflä ?i pe aici, sínt a?a zicind generale, peste intreaga farä ?i----conchidea el — intervenfie sträinä ori brahialä ar putea mai mult sä strice decit sä foloseascä“. Recomanda ca preoti sä contribuie la lini?tirea poporului prin neincetate sfaturi7. 4 Arh. St. Cluj-Napoca, Fond. Preiectura jud. Cojocna, dosar nr. 349/1919, ( = P. j. Cojocna). 5 Arh. St. Blaj, Fond. Milropolia greco-catolicä, dosar nr. 6041/1918. 6 Ibidem, dosar nr. 1880/1920. 7 Ibidem, dosar nr. 6041/1918.
