Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
ACTIUNl ALE CONSI LIU LU I DIRIGENT (1919—1920) 401 reze о hartä geologicä cu indicarea zäcämintelor de materii prime ?i cu plasarea rafionalä a fabricilor in funcfie de aceste zäcäminte; 3. Punerea de urgenfä a Societätii maghiare de gaz metán sub sechestrul judiciar. 4. Inginerul С. I. Motä?, se delega pe lingä Resortul de Finance, pentru chestiuni privind exploatarea gazului metán. Concluziile Comisiei tehnico-economice au fost prezentate de ing. Eugen Muntean, $i aveau in vedere: a) — Partea tehnicä ?i administrativa. b) — Organizarea serviciului de explorare. c) — Partea economics. Dintre acestea amintim: executarea de urgenfä a unui al treilea put la Bazna; terminarea celor douä sonde incä ín lucru de la $incai; — inceperea neintirziatä a construirii conductei de gaz pentru Tirgu Mure?; reorganizarea Serviciului de stat de explorare a gazului din Cluj; cercetärile geologice ?i sondajele sä fie efeetuate doar de stat, statul putind coneesiona doar dreptul de valorificare a gazului; intrebuinfarea rationalä a gazului in concordanfä cu celelalte surse de energie; pretul de bazä al gazului sä fie unitar ?i stabilit in conformitate cu preful petrolului indigen $i al cärbunelui de import, la locurile de producfie. Punerea sub sechestru judiciar a Societätii maghiare de gaz metán a fost cerutä §i de Comisia tehnicä. Ancheta organizatä, о modalitate de lucru caracteristicä pentru Consiliul Dirigent, a insemnat un demaraj promifätor intr-un domeniu vital al activitätii productive. Din päcate, pe parcurs s-au realizat prea pufin din cele stabilite. ln consens cu cele hotärite la consfätuirea din 11 iunie 1919, la 16 iunie 1919, prin Decisul nr. 3, Consiliul Dirigent a dispus instituirea sechestrului judiciar asupra Societäfii maghiare de gaz metán. Lucrärile ei continuau „sub controlul Consiliului Dirigent, care in caz de trebuinfä va avansa cheltuielile in contul societätii"7. Aceastä decizie era motivatä prin aceea cä Societatea, creafie a lui Deutsche Bank, administra una din principalele surse de energie ale tärii, $i cä statul román ca succesor al statului maghiar definea о parte din capital, fapt pentru care s-а considerat oportun sä se asigure prin mäsura luatä, inventarul §i averea societäfii. ín 30 iunie 1919 Consiliul Dirigent l-а numit pe ing. C. I. Motä? ca administrator de sechestru pe lingä societate, el devenind astfei adeväratul ei conducätor. Numirea fäcutä a fost adusä la cuno?tinfä in iulie 1919 de cätre Pre$edinfia Consiliului Dirigent, Resortului de Finanfe, inginerului С. I. Motä? §i directorului E. Roessler8. Pentru ca administratorul de sechestru sä-$i poatä desfä$ura activitatea in bune condifii, in 5 iulie 1919, Resortul de Finanfe, apela la cel de Interne, pentru a dis,puné ca autoritäfile administrative subordonate sä-i acorde intreg sprijinul9. 1 loc. cit., fond. cit., f. 72. 8 loc. cit., fond. cit., f. 72, 74, 73. 9 Consiliul Dirigent Resortul Finantelor, nr. 6716/1919, Secpa VI, Sibiu, 5 iulie 1919. Cätre Resortul Internelor. Vä rog sä binevoip a dispune ca autoritäple admi-26 — Marisia, vol. IX.
