Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

400

GHEORGHEIANCU

Aceastä chestiune, ca $i necesitatea imperioasä a extinderii folosirii gazului metán, in vederea impulsionärii dezvoltärii industriei románesti au preocupat atit organele statului cit $i cercurile de afaceri. Initiativele pornite de la institutii economice intilnindu-se cu intentiile autoritatilor, s-а ajuns la organizarea tinor consfätuiri de lucru, menite a cauta modalitätile de exploatare mai rationalä $i eficientä a zäcämintelor de gaz metán. Pentru ziua de 11 iunie 1919, s-а decis iinerea la Sibiu, la Resortul de finanje din Consiliul Dirigent a unei §edinje plenare — a unei anchete in terminológia epocii —: dedicata acestor scopuri. Ca actiuni pregatitoare ale ei, s-au inseris $edintele din 10 iunie 1919 ale Comisiei geologice interimare4 §i ale Comisiei tehnico-economice interimare5. $i una ?i alta ?i-au formulát propunerile care sä fie dezbatute in sedinta mai largä de a doua zi.

In prezenta sefului de resort, Aurel Vlad, in 11 iunie 1919, orele 10,00 $i-a inceput lucrärile Consfätuirea amintitä6. Dupä ce ing. Lucaciu a prezentat propunerile Comisiei geologice s-а cäzut de acord asupra urmätoarelor puncte:

1. Pe viitor se impunea ca toate izvoarele de energie: gazele naturale, cäderile de apä, carbunii $i petrolul sä apartinä aceluiasi serviciu „pentru a se putea dezvolta unitar ?i cä, deocamdatä, cél pulin, este consult ca sä räminä gazele naturale incä la Ministerul de Finante, sectia monopolului (respectiv la Resortul de Finante)";

2. Sä se constituie о Comisie geologicä permanentä pentru cercetärile geologice ale terenurilor de gaze naturale, din care sä faeä parte §i 2—3 geologi, desemnafi de Institutul geologic din Bucure?ti. Din partea Transilvaniei se propuneau ca membri in comisie: Vasile Lazär, directorul salinelor $i gazului, Otto Phleps, profesor in Sibiu, dr. Stanciu, custode la Institutul mineralogic al Universitätii din Cluj, Simion Papp, von Hannenheim profesor din Sibiu. Comisia ar fi urmat sä adune materialele provenite din studiile anterioare, sä stabileascä lucrärile de executat pe teren „cit mal curind posibil $i punerea lor in executare in concordantä cu interesele cele mai urgente de satisfäeut", sä elabo-4 La care au participat: Otto Phleps, profesor din Sibiu; ing. Lucaciu, directorul Salinelor (Bucure?ti); ing. С. I. Motä? (Bucure$ti); ing. Andrea, subdirector general al minelor; ing. P. Cormo$, directorul serviciului Saline si gaz Sibiu. Propunerile Comisiei, loc■ cit., iond cit., dosar 4/1919, f. 65.

5 Protocolul luat in ?edinfa Comisiunii intrunite pentru a studia partea tehnicä ?i economicä a chestiunii gazurilor naturale in Ardeal, pnutä la 10 iunie 1919 in Sibiu. De fafä sint urmätorii: Eugen Muntean, secretar general la resortul industriei, Victor I. Blä$ian, director general al minelor Sibiu; Valeriu Pu?cariu, inspector de mine, Bucure$ti; Wilhelm Paul, pre$edintele Camerei de Comert §i Industrie Bra$ov; Iuliu Kirchner, inginer al fabricii „Solvay“ $i a Primei Societäti Acponare Ardelene pentru conducte de gaz Uioara; Otto Ott, directorul Uzinelor de gaz din Bra$ov ?i Eugen Roessler, directorul Societätii U.E.G.; loc. cit., tond. cit., dosar 4/1919, f. 66—67.

6 Protocol asupra 5edintei plenare a Comisiunii pentru ancheta in chestiunea gazului natural, tinutä in 11 iunie 1919 la Resortul de Finante. Prezenfi: A. Vlad, I. Läpedatu, E. Muntean, ing. V. Bla§ian, ing. V. Pu$cariu, ing. Lucaciu, W. Paul, prof. Otto Phleps, ing. Andrea, ing. I. Kirchner, ing. Otto Ott, ing. I. Roessler, ing. С. I. Motäs, ing. Pick, Turda, ing. P. Ormös; loc. cit., fond. cit., pp. 62—64.