Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
380 AL. MATEI Gärzile nationale s-au infiintat cu data de 3—5 nov. 1918 §i erau numai románesti. Comandanpi gärzilor, in comune au fost: Chiherul de Sus: Alexandru Maro?i; Chiherul de Jos: Vasile Här?an; Urisiul de Sus: Aron Suciu; Urisiul de Jos: Vasile Suciu [?i in] Comori: Zaharie Mari?. ln comunele din cerc evenimente nu s-au intimplat. ln comuna Chiherul de Sus, in seara zilei de 6 nov. 1918 s-а devastat prävälia lui Citron Moisä, evreu, ?i [a fost] alungat din comunä. ln aceastä searä, s-а mai devastat din pivnita notarului Nagy Mátyás butoiul cu vin; el fára a fi alungat, a fugit din comunä. Alte evenimente in acest cerc nu s-au intimplat. Chiherul de Sus, la 27 febr. 1927. Cu tot respectui: Al. Mure?an (?) Arh. St. Cluj-Napoca, colectia „Anul 1918", nr. 461 XXVII 11931 decembrle], Chiherul de Sus. Insemnäri cu privire la desfä?urarea evenimentelor revolutionäre din toamna anului 1918 in comuna Chiherul de Sus ?i jur, ca ?i altele premergätoare ?i pregätitoare, incepind cu declansarea primei conflagratii mondiale. Fragment. * ln plinä activitate erumpe räzboiul mondial in 1914, intre puterile centrale §i antanté, räzboi plin de jale ?i urmäri dureroasä, care a tinut pinä in luna nov. 1918. Parohia Chiheriul de Sus a avut mult de suferit pe urma räzboiului, atit in jertfe omene$ti, cit $i in jertfe materiale. In anul 1915 biserica rémine numai cu un clopot, cam de 100 kg, celelalte 2 clopote fiind recvirate de armata, iar sub refugiul din luna august 1916, biserica e despoiatä de toate clopotele, de potir, disc si о parte din ornate. Cu intrarea Romániei in räzboi apói sä incepe calvarul Chiheriului de Sus. Preotul e dús la inceput in Bála, de aici de jandarmi la Curtea Martialä militarä in Cluj, de unde dupä 10 zile de interogator e trimis in comitatui Szabolcs din Ungaria. Parohia rämasä färä preot, dupä 3 säptämini este evacuatä de militie, neräminind nici о suflare de om in parohie, luind toti drumul refugiului cu ce biatä au putut duce cu ei. Imprä?tiati prin toate pärtile ?i comunele de pe Cimpie, pinä aproape de Cluj, multi sunt siliti a? vinde vitele, oile etc., in lipsuri §i näcazuri petrecind aproape 1 lunä de zile [pinä] sä reintorc indäräpt dupä retragerea trupelor. Acasä altä supärare. Tot avutul rämas acasä jäfuit parte de armatä, parte de oameni färä suflet, iar marea parte dintre parohieni färä case, superedificate, despoiafi de intreg avutul in parte prin foc, [in] parte prin demolare, aspectui comunei e jalnic $i trist. In total 139 de edificii s-au ruinat, impreunä cu edificiul §coalei confesionale, arse pinä in temelie. In casele parohiale transeu militar, grajdul stricat, finarul oborit jos, färä un pälant, färä о ingräditurä ca in cimp, färä preot, färä clopote la bisericä, ferestrile bisericii zidite cu cärämidä. Cei färä edificii s-au adäpostit in parte la aceia a cäror edificii au scäpat de präpäd, iar alpi §i-au pregätit bordee prin pämint, unde au petrecut ani de zile pinä au ajuns in putinfa de a-si reconstrui casele stricate. Pagubele cauzate de räzboi au fost evaluate atunci de autoritäple civile la aproape un miliőn de coroane. Preotul Iuliu Grama sä reintoarce in parohie abia la 1 decembrie 1916 din comuna Rakamaz, unde impreunä cu preotul Iuliu Crainic din Urisiul de Jos ?i loan Alexandru din Chiheriul de Jos a petrecut aproape 3 luni de zile. Serbärile Cräciunului anului 1916 s-au petrecut astfei in jale, färä sunet de clopot, numai tocile vesteau slujba bisericéascá.
