Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
A$E7ÁRI DE ÍN ALJ IME CU TERASE COJOFENI IN TRANSILVANIA 35 din lut ars sint mai numeroase. Din a§ezare provin numeroase fusaiole (pl. XV/26—37; Roth, I, pl. VI/11; II, p. 445,- pl. V/2; Roman, pl. 52/12, 28; Mz. Brukenthal, inedite), mosoare (pl. XV/38—43; Roth, I, pl. VI/11; II, pl. V/2; Roman, pl. 52/27; Mz. Brukenthal, inedite), greutati (Roth, II, pl. V/2), lustruitoare conice (Roth, II, pl. V/2), perle (pl. XV/44—48; Roman; pl. 52/15; Mz. Brukenthal, inedite) $i linguri. Plastica este slab reprezentatä (pl. XVI/3, 5). 6. CRAIVA (comuna Cricäu, jud. Alba)10 A$ezare Cofofeni pe virful Sfredeleasca sau, cum i se mai spune, Sfredelu$ului, descoperitä de colectivul Muzeului Unirii din Alba Iulia (I. Berciu, I. Al. Aldea, Clo§ca Bälutä, V. Moga), care a efectuat säpäturi pe §antierul de la Piaira Craivii. A§ezarea este la vest de cetatea dacicä de la Piatra Craivii, la о altitudine de 1 200 m $i este dispusä in terase. Säpäturile sumare efectuate de colectiv au scos la ivealä fragmente ceramice $i citeva vetre de foc. Materialele, nepubiicate, in Muzeul Unirii din Alba Iulia. Amänunte asupra a$ezärii nu se cunosc. Prin pozifia sa ?i inventarul descoperit, a?ezarea a avut, probabil, un specific mai mult pästoresc, sezonier. 7. ORLAT (jud. Sibiu)11 A?ezarea Cofofeni este pe dealul numit de localnici Cetatea scurtä (pl. II/5; V/l). Dealul, formát ín parte din piaträ calcaroasä, este situat pe maiul sting al riului Säcelului, la aproape 1 km de confluenfa acestuia cu Cibinul. El are cele douä pante, acelea care cad spre riu (sud, est), foarte abrupte, inaocesibile. Panta dinspre nord este de asemenea greu accesibilä. Accesul pe platou se poate face numai dinspre vest, unde о $a leagä Cetatea scurtä de un alt deal, numit de localnici Cetatea lungä. In cursul veacurilor XVIII—XIX, prin exploatarea (excavarea) pietrei caloaroase a$ezarea a fost denivelatä in mare parte. Stratui de cultura, mai gros indeosebi in zona corni§elor, a suferit distrugeri in 1916, cind au fost sapate tran^ee de trägere. Cercetärile $i säpäturile efectuate (1960, 1969) de cátre un colectiv al Muzeului Brukenthal din Sibiu (Th. Nagler) au descoperit cä terasele dinspre nord $i vest au fost amenajate §i locuite de triburile culturii Cofofeni. Pe panta nordicä existä о fortificatie de pämint. Aid, la marginea platoului, nivelul este mai ridicat, fiind constituit dintr-un val de pämint. Valul de pämint era pentru laturile de nord ?i vest ale pla-10 D. Popescu, scrv, 15, 1964, 4, p. 555, nr. 29; 21, 1970, 3, p. 501, nr. 58; idem, Dacia, N.S., VIII, 1964, p. 390, nr. 29: XIV, 1970, p. 440, nr. 58; P. Roman, op. cif., p. 81, pet. 277. 11 D. Popescu, SCIV, 19, 1968, 4, p. 693, nr. 112; idem, 21, 1970, 3, p. 514, nr. 131; idem, Dacia, N.S., XIV, 1970, p. 455, nr. 131; P. Roman, op. eil., p. 83, pet. 187; Th. Näqler, Ceiöp'ie ieudale de la Oriat $i continuitatea romänilor in sudul Transilvaniei, in StCom, 20, Sibiu, 1977, pp. 27—35. 3*
