Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

34

VALERIU LAZÁK

intregi sau fragmentare (Roth, I, p. 209; pl. VI/2; II, p. 446). Singularä este о mäciucä (ghioagä, buzdugan) cu patru lobi (Roth, II, p. 446).

Inventarul osteo'logic foarte bogát constä din: dälti, pumnale $i säpäligi (Roth, I, p. 209, pl. V/9,- Mz. Brukenthal, inedite). Resturile osteologice apartin unor animale domestice (bovine, ovine, suine, canine) $i sälbatice (cerb, cäprioarä, mistret).

Ceramica, abundenta $i variatä tipologic, constä din fragmente de vase sau vase intregi (61), decorate cu impunsäturi succesive, incizii, impresiuni, „boabe de linte". Repertoriul formelor este cel mai cuprinzätor dintre toate a$ezarile de specific. Provin din a$ezare numeroase fragmente care au aparfinut unor vase de provizii. De asemenea, numeroase fragmente au aparfinut unor amfore (pi. XII/7, 8, 10; Mz. Brukenthal, inedite). Douä exemplare, una fragmentarä, au fost publicate ca vase de provizii (Roth, II, pp. 443, 444—445; pl. IV/1, 3). Piesa intreagä, fára torfi (pl. XII/8; Roth, pl. IV/3 = Roman, Va2), are gitul tronconic. Profilul tuturor le incadreazä in tipul $incai 1c. $i fragmentele de castroane sint numeroase. Un castron se incadreazä in tipul $incai II (pl. X/9), chiar daeä marginea nu are aceea$i pronunfatä arcuire spre interior. De la Cílnic ni se mai prezintä un castron fragmentar (Roman, pl. 15/12) intr-o variants aparte celor cunoscute in a$ezäri!e de inaltime cu terase ($incai Ilb). El are partea superioarä rotunjitä, iar buza cu profil in forma literei T (= Roman, p. 20, tip Ile). Exiistä exerpplare cu perefii u§or areuifi spre interior, buzi evazatä, te$itä oblic (pl. X/15; XII/12; Mz. Brukenthal, inedite). Forma le incadreazä mai mult ca vase cu umärul rotunjit decit castroane sau bilde (Roth, I, p. 27, pl. IX/18).

Fragmente de vase apart in unor strächini de tip $incai IV a $i IV c. О formä de tip $incai IVa (pl. X/10 = XII/22; Mz. Brukenthal, inedite), mai scundä, este similarä celei de la Boarta (Dumitra^cu, Togan, pl. IV/12). Douä piese fragmentare, una neagrä, cu slip fin, alta cenu$ie, sint de tipul §incai fVc.

Din a$ezare provin §i citeva vase globulare, intregi sau fragmentare (pl. X/2—8; XII/17—21; XV/2; Roth, II, pl. III/l), definite fie ,,vase decorate" (Roth), fie ,,vase care imitä formele de metal" (Roman, tip XVIa, pl. 32/5; XVIb, pl. 32/6, 7). Ce$tile au avut о mare freevenfä in ceramica a§ezärii. Din säpäturi provin 44 piese intregi sau intregite (pl. XIII/1—10; 12—21; XIV/8, 10, 11, 15—29; Roth, I, pl. VIII/15 a‘, b; VIII/16; X/19 a—h, m—p,- II, pl. III/2, 3, 4), unele considerate cäni. Eie se inscriu in toate variantele $ineai (VII), dar sint $i forme aparte. Ce$ti mai mici au fost considerate cänife (Roman, tip IVa2b; pl. 19/9). ln repertoriul formelor mai existä: urcioare fragmentare (pl. XlV/4; Roman, tip Xb; pl. 28/2), cäuce (pl. XIII/18; Roth, I, pl. 1/19; Roman, tip ШсГ); pl. 17/14=91/5), cupe (pl. XI/3; Roman, tip VlIIb; pl. 26/16), pahare piriforme (Roman, tip Vila; pl. 26/10), oale Mz. Brukenthal, inedite), vase, considerate, unele, in formä de ciopot (Roman, tip XlVb; pl. 31/3) sau de sticlä (pl. XV/1; Roman, tip XIX; pl. 33/3) sau vase boluri (Mz. Brukenthal, inedite). Formele aparte (tip $ineai VIII) se rezumä la vasele — „biberoane" (pl. X/16; XV/12, 13,- Roth, II, pl. V/l; Roman, pl. 52/9) $i la pahare miniaturale (pl. X/ll, 13,- XV/4—7). Obiectele