Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

ASEZÁRI DE 1NÄLJIME CU TERASE COJOFENI IN TRANSILVANIA

33

5. CÍLNIC (jud. Alba)9

A$ezare Cotofeni ре о terasä a Dealului Mare, situat la est de comunä (ipl. II/4; IV/4). Punctui are о pozifie dominantä, in comparafie cu dealurile din jur, oferind о privire largä spre zona Sebe^ului $i Albei Iulia.

A$ezarea situatä ре о terasä largä in nord-vestul dealului are о forma semicircularä ?i о intindere de 11 mX30 m. Ea a fost explorata sistematic in toamna anului 1941 si vara anului 1942decatre Fr. Roth.

Din a$ezare au fost dezvelite 15 locuinfe de suprafafä, dreptunghiulare, cu о marimé mijlocie de cca 3—4X7—8 m. Locuinfele erau orientate E—V $i aveau aproape fiecare douä incäperi. Dupä opinia lui Roth, locuinfele a^ezärii au avut perefii impletifi cu nuiele fäfuite cu lut, iar acoiperißul in douä ape. Dintre incäperi, una era bueätärie, cu cuptor,• ceaialtä era camera de locuit. Ca postament locuinfele aveau pardoseli lutuite. Toate locuinfele aveau vetre de foc, cuptoare $i, unele, gropi de provizii.

ln spafiul dintre locuinfe si ín apropierea lor au fost descoperite gropi de provizii $i menajere, recipiente de apä, cisterne. Toate au fost adincite artificial in solul de nisip pietrificat $i au avut ca depunere sol negru in asociafie cu vestigii arheologice. Gropile menajere, plasate de obicei sub ,,cerul liber" (Roth), Ja marginea a$ezärii, confineau numeroase resturi osteologice. Ele au fost concentrate ín colful sudvestic al a$ezärii, la sud de locuinfa nr. 10; au fost insä $i gropi singulare, unele chiar in interiorul locuinfelor.

ln sudul locuinfei nr. 13 a fost decopertatä a fintinä. Säpäturile au dezvelit trei cisterne, gropi mai largi (una adincä de 0,70 m, largä de 1,20 m) care captau $i refineau u$or apa. Ele au arätat cä stratui de culturä a fost unitar, materialul deseoperit fiind acela§i in toatä aria a$ezärii.

Inventarul a$ezärii a fost bogát ?i variat. El a fost constituit din piese de piaträ §i silex (dalfi, topoare, risnife etc.), os $i corn (sule, dälfi, pumnale, säpäligi 5.a.) $i cupru (un fragment).

Inventarul litte, de$i variat, este mai särac. Din silex au fost descoperite a?chii, cu ürme parfiale de prelucrare §i lame (Roth, I, p. 208; pl. V/10; Mz. Brukenthal, inedite). Sint menfionate de asemenea cufitase $i räzuitoare (Roth, I, p. 209). Din piaträ $lefuitä existä dalfi (pl. VI/l; Roth, I, pl. V/10; Mz. Brukenthal, inedite), topoare perforate cu ceafa dreaptä (pl. VI/7; VII/1,4; Mz. Brukenthal, inedite), unele de tip toporciocan l(pl. VI/6), topoare cu ceafa cilindricä, cu corpul neingro$at in zona perforärii, dar fafetat (Mz. Brukenthal, inedite,- Roth II, p. 446; Roman, agC; pl. 10/6), percutoare (Mz. Brukenthal, inedite) ?i risnite,

9 Fr. Roth, Das nordische Steinzeitdorf von Kelling, in DFS, I, 1942, pp. 189—214 (cu bibliográfia); idem, Abschluss der Ausgrabungen im nordischen Steinzeitdori von Kelling, in DFS, Sibiu, II, 1943, pp. 440-^159; K. Horedt, Apulum, III, pp. 56, 61, nota 20; p. 62, nota 21; p. 65; D. Berciu, SCIV, I, 1950, 2, p. 58; Székely Z.r SC7V, 19, 1968, 3, p. 427; N. Lupu, St. Com, 13, Sibiu, 1967, p. 126; S. Dumitra$cu, ibidem, p. 159; S. Dumitra$cu, G. Togan, op. cit., p. 434, nr. 9, p. 437; P. Roman, op. cit., p. 80, nr. 127 (cu ilustrafia specificata).

3 — Marisia, vol. IX.