Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CONTRIBUTU DOCUMENT ARE — Z ON A REG HIN 355 guranta personale $i a avutului fiecärui cetätian din coiminä"46 — Consiliul national s-а preocupat $i de conscrierea pagubelor de räzboi, avindu-se in vedere marile pierderi suferite de comunä $i locuitorii säi, ?i strins legat de aceastä incercare de a mijloci, pe lingä Consiliul Dirigent, preocuparea de material lemnos pentru refacerea de cätre popu- 1аЦе a clädirilor distruse din räzboi47. О altä grijä majora a Consiliului a fost — a$a cum reiese, cu pregnanfä, dintr-un raport inaintat forului judetean din Reghin48 — cea privind asigurarea bunurilor alimentäre strict necesare populatiei, indeosebi cele necesare ,,-päturei mai särace din comuinä". Prin, realismul säu, acest raport se inscrie ca unul din documentele de о valoare aparte pentru injelegerea „istoriei" acestor locuri, in al cärui -text — destul de succint — este surprinsä о realitate socialä pregnantä in ... confruntare ou un moment inaltator din istoria poporului nostru, daca se are in vedere implinirea idealului de unire, dar $i greu, cind este privit din perspectiva acestei realitäti imediate, concrete. Mai ales cind este väzut ^i redat realist, corect. Retinem, oricum, cä §i in acele zile — inältätoare ?i grele — Consiliul $i-a pus §i a pus problema gäsirii solutiei pentru procurarea hranei necesare acelei päturi mai särace a comunei, care „totdeauna a treboiit sä-?i einige cele de lipsä spre alimentäre de la -altii", deoarece — vine incercarea de explicatie, cuprinzind §i „tikul" a cärui „dezlegare“ va fi propusä mai tirziu — situatia ei se agraveazä §i prin faptul cä astäzi nimenea nu mai lucrä in breazda altuia".49 Färä cunoa^terea §i recunoa$terea acestei realitäti, i-ar veni orieui greu sä inteleagä ?i sä aprecieze la justa sa valoare informatia cuprinsä intr-un ordin de zi, laconic, ca orice ordin militar — al Legiunii románé din Reghin, de la 2 ianuarie 1919, prin care se dispunea unei patrule formatä din opt legionari ,,sä piece la Chiherul de Sus pentru a aduna armele ?i a face ordine1'50. Cunoscindu-le $i cordborindu-le unele cu altele date $i fapte locale, evenimente $i aprecieri de interes general etc., pot fi studiate §i И se poate descifra tuturora intelesurile. Este exact ceea ce ne-am propus sä facem, oprindu-ne asupra momentului unirii din 1918 la Chiher $i imprejurimi. 46 Алеха XVII. Dupä ce $i-a „Indeplinit foarte frumos slujba“, garda nationals din Chiherul de Sus $i-a incetat activitatea pe data de 28 noiembrie 1918, fiind retribuit, cu sumele stabilite, fiecare gardist pentru „servipul prestat” in binele ob$tei comunale. 47 Алеха XXVII. 48 Алеха XX. 49 Ibidem 50 Алеха XII. 23'
