Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
348 AL. MATEI localniic6. Chiar dacä textul aicestui manuscris este relativ säräcäcios diin punctui ide vedere al informatiilor documentare, al izvoarelor de tot felul §i ehiar al publicatiilor utilizate — dupä cum insu$i autorul о recunoa$te „descriu dupä cum va fi cu putinfä istoria, trecutul Chiheriului de Sus pe baza pufinelor date се-mi stau la dispozifie din vremile cele mai vechi, apói din timpul mai recent pe baza märturisirilor oamenilor mai bätrini"7 —, el confine, din fericire, pe lingä clteva date prefioase, §i unele idei utile. Impune, in prímül rind, punctui de plecare al celui care vrea ca „scrierea“ sa sä fie о „adeväratä carte de aur a Chiheriului de Sus (...), in cari urmasii nostri vor vedea toatä personalitatea noasträ". Apoi, scopul final urmärit, anume ca afunci cind se va „interesa eineva de trecutul nostru sä nu [mai] oarbece in intunerec, a$a dupä cum orbecam noi astäzi cind e vorba a ?ti ceva din trecut", si, in sfirsit, pentru ca toate astea sä fie atinse — vine о alta precizare, pe eit de clar exprimatä, pe atit de valabilä, adeväratä, ramasä ca postulat pentru orice stiinfä, $i <cu atit mai mult pentru istorie — „inainte de toate e de lipsä fidelitatea, sinceritatea, cele scrise sä corespundä adevärului"8. Considerind cä se poate convinge oricine asupra autorului ?i seriozitätii cu care acesta si-a privit misiunea pe care singur §i-a asumat-o, ne oprim deocamdatä9 aici pentru a läsa loc si prezentärii documentelor publicate in anexä, care se constitute astfei, toate impreunä, intr-o valoroasä bazä pentru redactarea unei viitoare lucräri: anul 1918 in Chiher §i imprejurimi. Nu inainte insä de a preciza cä aceleasi documente, prin confinutul lor, prin ideile cu largi valenfe democratice pe care le cuprind §i sentimente umaniste pe care le degajä, ca si prin reflectarea condifülor de care acestea fuseserä determinate si imprejurärile concrete in care au fost ele emanate, devin izvoare exemplare, märturii istorice de interes national incontestabil. Mai mult decit orice, aceste documente atestä — marele adevär: unirea a fost nu doar mult doritä si cu ardoare asteptatá de intreaga suflare romäneascä, dar ea va fi pregätitä si infäptuitä efectiv in fiecare localitate transil-6 Filele manuscrisului in pästrarea lui Simion Sarlea din Ungheni, cäruia ii aduc si pe aceastä cale muhumirile mele. Manuscrisul nu poartä nici un titlu §i are 18 file, respectiv 36 de pagini scrise; in baza ultimelor insemnäri pe care le confine se poate aprecia ca fiind incheiat in anul 1931. Pentru uzul stiinfific, il numim conventional: I. Grama, Insemnäri privind istoricul comunei Chiherul de Sus. (Manuscris). 7 Acela$i, in toamna anului 1918, dupä ce se va intoarce de pe frontul italian — unde insofise armata in calitate de preot militar —, aflindu-se in fruntea ob$tii §i a evenimentelor, ca presedinte al Consiliului national román local, va inifia §i organize populafia din Chiher, ca §i in alte localitäti (vezi, spre exemplu, anexele II si XIV), fiind $i membru in Consiliul National Román Judetean. Este ales ?i delegat la Marea Adunare Nafionalä de la Alba Iulia, unde voteazä — aläturat de cei 1227 deputati, dar in numele celor ce 1-au ales — unirea Transilvaniei „pentru vecie cu patria mamä..., dupä cum singur о märturise§te. Vezi: I. Grama, Insemnäri..., p. 30. 8 Idem, p. 2. 9 Pe lingä fragmentul publicat in incheierea documentelor de fafä, in viitor vom valorifica $i alte parfi ale acestor pre(ioase insemnäri. N-ar fi exclusä chiar publicarea integráld a textului lor.
