Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
340 ADRIAN STOICA studiu a Cercului militar din Bucuresti existau härti ale Daciei moderne"30. Politia localä a desco,perit in Banat in vara anului 1885, manifeste tipärite in Romania si semnate de Al. Ciurcu in numele comitetului de inifiativä al iridentei románé. Manifestele aveau confinut antimaghiar. Guvernul román a dispus expulzarea lui Al. Ciurcu impreunä cu patru studenti, acentia fiind obligati sä piece din Románia. Din corespondenfa pur.tatä íntre ministrul de externe maghiar biroul de informatii $i legatia austro-ungarä la Bucuresti in august-octombrie 1885 reiese „necesitatea ca Ciurcu — posesorul ziarului „L'Independence roumaine" — cu icetatenie ungarä, sä fie arestat si dat in judecatä pentru trädare de patrie cind va face din nou о eälätorie in Transilvania“31. Realitatea era cä atit Ciurcu, clt si fiul säu, impreunä cu cei patru studenfi erau románi, de aceea expulzarea lor era ilegalä. Grav era si faptul cä guvernul román, dupä pärerea lui C. Boerescu, „incälcase libertatea préséi, deoarece, expulzatii erau ziaristi pedepsiti pentru cä au publicat §tiri privind situatia grea a románilor transilväneni"32. Pleniipotentiarul austro-ungar la Bucuresti, Mayer, informa in vara Si toamna anului 1885 cä la Ia$i a avut loc un miting de protest impotriva expulzärii de guvernul román a sasé conducätori transilväneni $i románi ai miscärii nationale. Al. Lahovari a intervenit pe lingä Mayer pentru a-i prelungi termenul de sedere ín Románia a lui Alexandru Ciurcu, care urma sä fie exilat33. In urma acesfui raport ministrul de externe Kalnoky a fäcut о serie de aprecieri — desigur nefavorabile — asupra miscärii nationale din Románia Veche cerind guvernului román sä adopte о atitudine mai fermä in aceastä aetiune. Guvernul román i-a promis lui Kalnoky cä va inäbusi miscarea si va lua toate mäsurile pentru a imipiedica pätrunderea de grupuri inarmate in Ungaria34. Problema expulzatilor precum si a románilor din Transilvania a provocat dezbateri furtunoase in Camerä si Senat. Guvernul era prevenit cä dacä va mai face concesii noi Austro-Ungariei in defavoarea románilor transilväneni dezibaterile parlamentere ar fi neconvenabile pentru stabilitatea lui care si a$a incepea sä se clatine. Lupta de eliberare nafionalä si socialä a románilor transilväneni va cunoaste la sfirsitul secolului al XIX-lea о dezvoltare puternicä. Dupä anul 1884 miscarea de eliberare nafionalä — avind о puternicä bazä de mase — va intra intr-o nouä ifazä. ln 1892 s-а alcätuit cunoscutul Memorandum ce va fi inaintat Curtii din Viena. In ceea ce priveste Memorandul Iuliu Coroianu trebuia sä piece la Bucuresti, conform hotäririi luate in cadrul sedinfei Comitetului Central al P.N.R. din 30 martié 1890 de la Budapesta. Cu prilejul „vizitéi“ la Bucuresti, de la sfir-30 Arh. Stat. Bucuresti, fond. microfilme Austria, rola 69 cadrul 18. 31 Arh. Stat. Bucuresti, fond. microfilme Austria, rola 68 cadrul 23, 32 D.S., Sesiunea 1885/1886, $ed. din 4 decembrie, p. 100. 33 Arh. Stat. Bucuresti, fond microfilme Austria, rola 68, cadrul 23. 34 Ibidem.
