Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
338 ADRIAN STOICA Baritiu — vor merge inainte pe ealea ce Je aratä inima lor, vointa national $i exemplul Europei luminate, dispretuind orice metehne ale tiraniei ?i egoismul ueigätor de patrie"25. Pentru atitudinea lui curajoasä, care nu a fost väzutä bine de autoritäfile maghiare, acestea i-au intentat un proces de presä. Curtea cu juri din Sibiu a dat dupä trei ani de aminäri un verdict de achitare bätrinului luptätor pentru cauza dreaptä a tuturor romänilor. Dupä räzboiul de independenfä in fafa guvernanfilor románi se ridica problema orientärii politicii externe a Romániei, mai ales cä in viata politicä europeanä alianta dintre Germania ?i Austro-Ungaria incheiatä in 1879 era considerata ca un fapt de mare insemnätate. Aceastä alianfä este indreptatä, in mod evident, impotriva Rusiei $i Franfei. Intr -un artieol publicat in anul 1881 de cätre Titu Maiorescu acesta incerca sä dovedeascä necesitatea apropierii Romaniei de politica promovatä de Austria §i Germania. D. A. Sturdza, fiind impotriva unei alianfe. cu Rusia, milita $i el pentru о politicä de alianfä cu Germania. Guvernul román era impins spre о politicä filo-germanä in primul rind de influenta regelui Carol I. Un pas important pe linia consolidärii imfluentei austro-germane in Románia l-а constituit aderarea Romaniei la Tripla Alianfä, in toamna anului 1883. Guvernanfii románi au pästrat secretul asupra confinutului tratativelor preliminare eit $i asupra obligafiilor asumate de Románia prin aderarea la Tripla Alianfä26. ín urma interpelärii guvernului de cätre opozilie asupra orientärii asupra politicii sale externe guvernul a dat un räspuns evasiv, mai ales ca opozitia s-а manifestat direct la obiect ,,privind atitudinea guvernului in privinta reglementärii internationale a navigatiei pe Dunäre $i in privinta Transilvaniei“27. Unul din organele de presä $i anume „Tirppul", condus de conservatori, $i-a manifestat in mod deosebit atentia fatä de situafia in care se gäseau romänii din Transilvania. Ziarul consemna la inceput $tiri despre activitatea politicä a románilor transilväneni. Din ?tirile respective reie$ea insä destul de dar problema persecufiei romänilor de cätre stäpinitorii maghiari. ln anul 1881 un grup destul de masiv de bänäfeni emigreazä in Románia insä guvernul román i-a expulzat. Al. Lahovari a prezentat acest fapt ín $edinfa Camerei din 22 ianuarie 1882 ,,insistind asupra efectului pe care l-а avut in Transilvania atitudinea guvernului román".28 Guvernul a incercat sä invoce diferite motive care 1-au determinat sä procedeze in modul respectiv fafä de emigrantii románi din Banat, insä M. Kogälniceanu impreunä cu alfi de;putati a prezentat о mofiune in care se spunea: ,,Luind in considerare cä una din strämo$e$tile vir-25 „Gazeta Transilvaniei“ nr. 39 din 22 mai/4 iunie 1877. 26 H. Mure$anu, Politicä externa a Romániei intre 1871—1900 in corespondenfa dipiomaticä germanä, in AIIC, XIII, 1970, p. 202. 27 Paraschiva Cincea, Viafa politicä din Románia in primul deceniu al independenfei de st at, Ed. politicä Bucure$ti, 1974, p. 124. 28 D.A.D., Sesiunea 1881/1882, $edinta din 22. I. 1882, p. 445.
