Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
334 ADRIAN STOICA tara, creind pentru din$ii un privilegiu pe cit de nejust pe atit de pernicios $i devastator"8. Opinia publica din Románia a iprotestat cu hotarire contra pactului dualist a cärui scop era de a stringe §i mai mult lanturile in care erau legati románii din monarhia habsburgicä. Ziarele ,,Románul", „Perseverenta“ $i altele apärau cu multä cäldurä cauza transilvänenilor. ln numerele din 3/15 $i 4/16 aprilie 1867, ziarul „Románul" publica о corespondents din Pesta in care se spune: „cheia pentru deziegarea cestiunii románé nu e nici in Viena, nici in Pesta ci in Transilvania, in patria lui Horea $i a lui Ianeu. Acela?i ziar, reprezentind vederile guvernului Romániei, prin articolele publicate a denuntat pactul dualist ca un instrument al reactiunii §i asupririi nationale. Redactia „Perseverentei“ lupta $i ea impotriva dualismului, pentru unirea tuturor romänilor intr-un singur stat9. Arätind cä politica nefastä promovatä de Austria a atras dupä sine catastrofele de la 1859 $i 1866, un articol intitulat „Dualismul §i popoarele Austriei" aräta: „Cimpurile de la Solferino, Custozza §i Königgrätz sint acele morminte, unde Austria i$i ingroapä ultima umbrä de prestigiu §i putere moralä. Atunci suferinta, doliul $i disperarea inväluirä din nou popoarele de sub sceptrul Habsburgilor; särmane popoare in$elate, care, in locul fulgerelor räzbunärii intinserä cu generozitate о minä de ajutor Austriei cäzute. Iar Austria fidelä traditionalei sale recuno$tinte, drppt recompensä invents un mod nou de a ueide natiunile cirmuite de dinsa: invents dualismul“10. Austria $i-a atras de partea sa Ungarin, aflindu-$i un complice asupra cSruia sS decline о fractiune din rSspunderile sale. Dualismul era о moarte sigurS de vreme ce dinsul atenta $i la drepturile individului §i la drepturile nationalitStilor. De fa/pt nu trebuia mültS ?tiinta pentru a cunoa$te impresia incercatS in acea zi nefastS, cind, fiecare nationalitate se vSzu osinditS a renunta la propria sa existenta, chiar in acel cabinet al Vienei care cu citeva luni mai ínainte le garanta existenta. Exprimindu-$i increderea in viitor, autorul nesemnat al unui articol conchidea: ,.farmerul libertatii a rapit inimile tuturor, cäci omul astSzi, ridicat prin lumina progresului, puné mai presus de viata in sclavie о moarte erőied sau libertatea“11. SS mai amintim cS tinarul istoric $i literat В. P. Hasdeu, in articolele sale publicate in coloanele aceleia^i „Perseverente“ subliniazS cu 8 Idem, nr. 19 din 4/16 februarie 1868, p. 70. 9 In articolul intitulat „Dualismul ?i popoarele Austriei" publicat in ziarul amintit se subliniazä ideea cä tendinta tuturor popoarelor in secolul al XIX-lea este libertatea ?i unitatea lor naponalá. Caracterul epocii inaugurata de marea revolutie francezä se distinge prin spiritul de nationalitate. Arätind cä Austria, a cärei existentä devine din zi in zi mai neexplicabilä, in articol se scrie cä ,,spre ru§inea omenirii se mai aflä incä tirani care sint surzi la vocea timpului, care opun libertätii sclavia, bűnei intelegeri despotismul $i blindetei teroarea. 10 „Perseverenta" nr. 30 din 24 aprilie 1868. 11 Idem.
