Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

CONTRIBUJIILE ECONOMISTULUI V. C. OSVADÄ

327

о problema primordialä din näzuinta de a ne organize $i a ne consolida viata economics pe baze cooperatiste §i viata socials pe baze sindicale $i ale mutualitStii".

Apreciind activitatea baneilor romane$ti sub raportul general economic, ca institutiile nationale cele mai putemice $i mai viabile ale burgheziei románe$ti de pina la 1918, periodical ,,Tovärä$ia" fäcea apel deseori la forta lor financiers pentru a credita mi§carea eooperatista preconizata, gäsea fireasca extinderea atributiilor financiare romane§ti a supra cooperafiei cu condifia respectSrii principilor aeesteia din urmS $i inläturärii oricSror tendinfe de specula16. In acest sens sint lansate numeroase indemnuri la activitatea in mediul rural a baneilor in vederea intemeierii de ,,intovärä$iri economice"17 sau sint aprobate intentiile „Solidaritätii" din anul 1909 de a patrona §i pregäti äntemeierea viitoarelor cooperative18. ,,... eredem cä $i „Albina" s-а pätruns pe deplin la insemnätatea tovSra$iilor pe sate $i cit de curind va munci cu dinadinsul pentru infiintarea de tovärä§ii. Intrucit dorinta asta nu sä tine pentru plänuita „Reuniune a baneilor románé" — bäncile noastre in frunte cu „Albina", sint chemate sä gäzduiascä mi$carea pentru tovärä$ii pe satele noastre"19. Dar V. OsvadS a dezaprobat deseori actiunile multora din institutiile financiare pornite sa-$i realizeze fara nici un fel de scrupule interesele, sä-$i märeascä dividendele $i din comoditate, sä-5i limiteze activitatea doar la sfera operafiunilor pur financiare, de$i in programele lor multe dintre ele §i-au trecut ca principii sprijinirea economics a populafiei rurale. „Női trecem la ordinea ziiei ori la afacerile noastre private dupS ce „constatam cu durere cä poporul roman inca nu e copt pentru aleätuirea $i susfinerea de tovorä?ii sate$ti ?i pentru crearea de centrale pe seama acélóra. Nepäsarea asta constituie un considerabil pacat al frunta§ilor ?i a gazetäriei noastre nationale. Mult ni-e teamä cä situatia asta odatä sä va räzbuna amar §i atunci zadarnic se vor jelűi bäncile romäne$ti, advocati romäni, preotimea §i invätatorimea romänä $i alti cärturari romäni $i frunta^i ai satelor noastre"20.

Dovedindu-se un pionier insemnat al introducerii ideilor cooperatiei in viata economics a Transilvaniei, V. Osvadä a fost in acela$i timp un practician, al propriilor idei pe care necontenit $i in diverse ocazii !5i situatii le va promova. Astfel, participS direct la infiinfarea unor cooperative in satele transilvane, inainteazä un proiect de constituire a unei centrale cooperatiste, ASTREI in 190721, initiazä impreunä cu un grup de colaboratori apropiati о asemenea centrals, färS a avea insa rezultatele scontate, intemeiaza о reuniune a cooperativelor de asigurare a vitelor, intocme$te un memoriu ca §i proiectele de statute, pen-16 Idem, II, nr. 20 din 20 iulie 1907, p. 1.

17 Idem, III, nr. 13 din 17 mai 1908, p. 2.

19 Idem, IV, nr. 4 din 20 martié 1909, p. 1.

13 Idem, II, nr. 9 din 10 martié 1907, p. t.

20 Idem, I, nr. 15 din 30 mai 1906, p. 110.

21 Arh. Stat. Sibiu, pachet 306, act 723/1907, f. 1—7.