Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
322 POMPEI BELCIUG, VASILE DOBRESCU Meile economice ?i proiectele le sustine $i le dezvoltS teoretic ca urmare a colaborSrii intense la diverse reviste $i ziare. ll gSsim prezent in coloanele periodicelor „Libertatea“ (Or3$tie), „Tribuna", ,,Revista economics", „Lupta", ,,Bunul econom", ,,Tov3rS$ia“ (editatS din initiativä proprie), „Transilvania", „Tara noastrS“, „Societatea de miine", „Biruinta" §i „Vointa" (Cluj) unde pune in discujie ?i analizeazS majoritatea prooeselor economice care interesau societatea vremii. Preocupärile multiple in planul economic $i social se opresc indeosebi asupra domeniului agrar. Sint introspectate relatiile economice §i sociale din lumea satului, stadiul $i organizarea productiei agrare, oferind solujii privind modernizarea agriculturii, introducerea unei agrotehnici inain - tate in vederea imbunStStirii conditiilor de trai ale unor päturi largi din rindurile täränimii. Pinä la 1918 preocupärile sale in viata agrarä vizeazä nu numai rezolvarea unor obiective social-economice, ci $i nationale, dovedind intelegerea realä $i deplinS asupra interdependentei acestor factori in mi$carea nationals transilvSneanS. „FiindcS noi romanii vrem sS trSim ?i vrem sS firn §i factori puternici ai viefii — datorintS sfintS avem sS ne intSrim economice^te"1. Problema organizSrii viefii economice pe baze nationale era privitS in mod principia! $i construetiv de cStre Vasile OsvadS, care demonstra cS numai in asemenea cadru propice se pot aplica orice initiative economice, cS promovarea unei asemenea politici economice nu diminueazS spiritul de intelegere intre natiuni, ci, dimpotrivS, fructificindu-se la maximum potentialul lor economic sS contribuie real la progresul general. „Fiecare neam i$i are trebuintele lui, i?i are calitStile lui speciale $i prin urmare puterea $i importanta fiecSrui neam ca factor economic e deosabitä. Pentru ca aee$ti factori economici deosebifi sä-si poata dezvoltä intreaga lor putere de muncS in toate energiile ce le au — desigur cS chiar in baza principiilor de economie nationals — trebuie sS nSzuiascS la formarea de tot atitea grupSri economice separate ca sS le dea cadrele trebuincioase pentru ca sS-$i poatS folosi toatS puterea lor economics, ca astfei sS fie factori folositori prin neamul lor, patriei, ?i prin aceasta omenimii intregi“2. Ideea legSturilor directe dintre viata politics $i cea economics in sine nu era nouS $i niei n-a fost profesatS exclusiv de cStre V. OsvadS. ln cazul sSu, noutatea constS in perseverenta sustinerii unei eficiente propagande agrar-economice $i in elaborarea unor solutii practice, originale, menite sS contribuie la rationalizarea ?i dezvoltarea agriculturii printre care, un rol capital 1-ar fi avut, cooperatia in diversele sale forme de manifestare. Cooperativismul propagat de V. OsvadS tindea programatie spre imbunStStirea conditiilor materiale ale unei insemnate pSrti a tärSnimii cSutind sS cuprindS intreaga viatS economics a satelor. Animat de aceste principii economice, OsvadS definea rolul cooperatiei $i al promotorilor ei scriind urmStoarele: ,,ínsufletirea §i dórul de a muncii ?i - „Toväräfia", an I, nr. 1, 1 ian. 1906, p. 1. 2 Idem, an 6, nr. 10 din 17 oct. 1911, p. 1.
