Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
292 DÓRIN GOJIA Viena cerea sprijinul „Astrei" pentru conferintele ?tiintffice cu scop instructiv, care vor fi susfinute ín Sibiu sub conducerea profesorului G. Müller18. ín dorinfa de a impune о singurä ortografie románeascá „Astra" s-а adresat unor romanisti de renume: Emile Picot, Urban Jarnik, Michél Bréaí, Adolfo Mussafia, Hugo Schuchardt. ín scrisoarea de räspuns din 26 mai 1901 H. Schuch a rd, lingvist din Graz §i membru de onoare al Academiei Románé isi sintetiza о parte a ideilor sale prin care recomanida scrierea fonetiea: ,,nu existá decit un singur sistem rational de a serié о limbä $i aeeasta este cél pur fonetic". Evolutia ulterioarä а serierii románesti a demonstrat intui-tia acestui iubitor al limbii noastre, iiitr-o perioada istorica dind se efectuau putine studii de limbä romána de catre stráini19. Moartea savantului Iulius Jung readuce in paginile revistei Transilvania (1910) о problema de insemnätate caipitalä pentru romänii transilväneni: continuitatea romäneaiscä in teritoriul dintre Carpafi §i Tisa. Membru al Academiei din Viena $i profesor la Universitatea din Praga, Jung fusese un eminent specialist al istoriei Imperiului roman, ?i, deci, §i al Daciei románé. Lipsit de subiectivismul ?i interesele politice ale colegilor de breaslä sai?i, maghiari sau conafionali, istoricul näscut pe meleagurile tiroleze a fäcut о elocventä dovadä de probitate stiintificá. „Istoriografia noasträ, serie autorul necrologului din reviista «Astrei», pierde pe cél mai de frunte susfinátor al bastinatafii neamului in Dacia traianä ?i totodatá pe cél mai migálos cercetátor al íntregii probleme roesleriene"20. $i era un fapt grav, cäci Jung se opusese acelor oameni „tendenfiosi..., care credeau a putea stoaree istoriei márturisirea ca románii ar fi numai niste venetici pe aceste cimpii si plaiuri"21. Studiile comparative intreprinse asupra diferitelor provincii románé 1-au convins de existenta fara intreruperi a populatiei daco-ro'mane in Transilvania si tocmai lipsa acestei metodologii ii este reprosatá lui Roesler. Faiptul cä negarea continuifafii románesti de cätre istorieii nerománi devenise о probléma pur politicä, aträgea dupä sine exprimarea punctului de vedere al „Astrei" sub aceastä formä. Interferenfele „Astra" — Viena nu se rezumä numai la contactele reliefate pinä acum. Vom enumera celelalte legaturi: Institutul geologic din Viena (1865)22, puiblicatiile Der Osten (1872)23, Metallarbeiter 18 Ibidem, doc. nr. 261/1902. 19 Rev. Transilvania, Anul XXXIV, 1903, nr. II, p. 45-20 F.a., — Dr. I. Jung, in rev. Transilvania, Anul XLI, 1910, nr. 5, p. 373. „Istoriografia noasträ“ are sensui de istoriografia romäneascä transilväneanä. 21 Ibidem, p. 374. Vezi si Minerva, Enciciopedia Romána, Cluj, 1930, p. 585. Revista Transilvania, Anul XXXI, 1900, nr. 1, pp. 25—32 — reproduce fragmentul referitor la románi dintr-un studiu publicat de Friederich Meinhaerd in rev. Deutsche Rundschau für Geographie und Statistik, Wien, XXI, 1899, 10—12, condusä de Fr. Umlauft. 22 Fd. „Astra“, reg. nr. 27, f. 44; nr. 31, f. 285; nr. 56, f. 97 — proces-verbal din 11 mai 1885.
