Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
SITU AJ IA $1 ACTTVIT ATEA REGIMENTU LU I II (1816—1847) 249 era de 24 972 jugäre §i 1 345 stinjeni, iar cea a teremului läsat in pirloagä (necultivut) de 13 857 jugäre $i 202 stinjeni8. Printre plantele care se semänau toamna sint mentionate: griul, alacul $i secara, iar printre cele de primävarä: griul de primävarä, alacul de primävarä, secara de primävarä, orzul de primävarä, oväzul, porumibul, meiu'l, hri$ca, cartofii, fasolea, mazärea, inul $i cinepa. Rezültä deci cä plantele care se insäminjau primävara aveau о pondere mai mare in ruport cu cele care se imsämintau toamna, fapt explicabil dacä avem in vedere teremül in cea mai mare parte deluros $i montan al acestui district. ln ceea ce prive$te $eptelul de animale, raportul mentioneazä existente la data respective pe teritoriUl regimentului a 2 250 cai, 7 379 boi, 6 624 váci §i 27 690 oi capre impreunä9. Analizind aceste cifre, se poate afirma cä $eptelul de animale era destul de redus, dacä avem in vedere faptul cä distridtul regimentului dispunea de conditii favorabile pentru cre?terea animalelor, cu specificul ei, pästoritul, mai ales in Munfii Rodnei. Autoritätile militare vor manifesta interes pentru dezvoltarea agriculturii, ca $i a celorlalte ramuri ale economiei in scopul asigurärii hranei populafiei gränicere$ti. Acest fapt rezultä $i din instructiunile pe care colonelul Anton Zatetzky, comandantul regimentului, le trimitea in anul 1818 companiilor din cadrul districtului militar näsäudean. ln aceste instructiuni se indicä calendarul muncilor gospodäre^ti pe care gränieerii $i familiile lor trebuiau sä le efectueze in fiecare lunä. Desigur, in'itiativa unor astfei de mäsuri a apartinut Consilmlui de räzboi de la Viena §i Comandamentului general din Sibiu, fapt mentionat chiar in documentele respective. Astfel, in introducerea la instructiunile privind calendarul muncilor gospodäre$ti pe luna ianuarie 1818 $i condifiile de executare a acestora, ,se aratä, printre alfele, faptul cä: .Agricultura merge paralei cu cultura unui popor. De aceea, una färä alta nu se poate concepe ?i nici nu este posibilä"10. ln continuare, se mentioneazä faptul cä gränieerii din acest district au avut ocazia, in timpul numeroaselor räzboaie la care au participat, sä invete din experienfa §i metodele avansate folosite in agricultura din far ile prin care au trecut, indemnindu-i sä le aiplice §i in gospodäriile lor, pentru a ajunge la о stare mal bunä. ín acest scop, se röcomandä ca ofiferii activi, ca $i cei pensionafi, preofii ?i gospodarii cu о experienfä mai mare, de care regimentül nu duce ilipsä, sä dea exemple ,in folosirea unor metode rationale pentru cultivarea pämintului pe loturile lor, fiind apoi urmati $i de restul populatiei. ,,A?a dupä cum soar eie nu lumineazä deodatä intreg globul pämintesc, tot astfel nici cunostinfele asupra diferitelor ramuri ale economiei nu :se pot räspändi la tofi in acetavi timp"11 se aratä in introducerea mentionatä. 8 Ibidem, C: 991—992. 9 Ibidem. 10 Arh. St. Bistrita-Näsäud, fond Regimentül II romänesc de granitä, pach. I, dos. II, f. 15. 11 Ibidem, f. 17.
