Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

230

AUREL HOLIRCÄ

Lu пса (Uifaläu), pruncii se adunä la oasa diacuilui;

Soco 1; $coalä nu-i, cä n-are simbrie diacul."50

Se poate оате о situ a tie mai tristä? Din 24 sate cite avea la acea data pilas a Teaca sint amintite abia 10 ?coli, sau a?a zise ?coli, ?i in care abia in trei (Logig, Luncia, Pintic) se consemneazä: ,.pruncii umblä la casa diacului", fara a se mentionja cind ?i ce invafa. ín rest, nici pomenealä de ?coalä. Aceea?i situafie о intiilnim in 1830 ?i in protopopiatul Sirnnärtinului de Cimpie, unde din 26 de comune, numai in trei sint consemnate 900И (Ormeni?, $optenu, Sinmärtinu de Cimpie), ?i se spera in deschiderea alteia in Dimb.

Aceastä tristä situatie id face pe G. Baritiu, adresindu-se bra?ovenilor, sä exclame cu durere: „Mä uitai imprejur in Ardeadull tot, ?coli priveam; vedeam multe, dar nu romane$ti, о nu! ... numai singur la Blaj pentru romäni, ?i aiici pentru 500 tineri la an. Mai multi nu pot, nu au modru de a invafa. $i ce este aeest numär de §colari asemänat ou un miliőn si mai douäsute de mii de romäni locuitori in aceas tä patrie? Cind se vor lumina? $coli sint de lipsä, scab."51

Care era situatia ?colilor romane?ti la 1839, reiese din rapoartele pretoridor care comunicä:

P lias a Bandu de Cimpie,- la acea data (1839), nu era nici scoaiä $i nici invätätor la Tiptednic, $äu?a, Sintana de Mure?, Härtäu. Exista local, dar nu ?i invätätor la Pänet. Nu era local dar era daseäi Care soolariza in oasa sa la Nazna-Mice?ti, Oroiu, Madara?, Band ?i Berghia. Abia in douä locaditäti exiista la acea data ?ooallä ?i invätätor: la More?ti, frecventatä de 17 elevi ?i da Comätel-Smcrai freeventatä de 20 elevi.

P1 ia iS a G ä 1 e ? t i, avea un numär de 17 ?coli Care, repar tizate pe confesiuni, ne dau urmätoarea situatie: 4 $coli romano-catolice, 6 reformate, 3 unitare ?i 4 romäne?ti, dintre care douä unite la Singeorgiu de Mure? ?i Ernei ?i douä neunite, una Mo?uni ?i una la Singeorgiu de Mure?.

ln ambele plase se constatä о freevenfä extrem de rodusä. Astfel, in plaisa Gäle?ti la cele 16 ?coli abia freeventau 255 elevi, iar in plasa Cälu?eri, cele 17 ?coli sint freeventate de 200 elevi ?i chiar mai pufin.52

Conscriptia fäcutä de autoritäti la 1843 in plasa $ i nc a i prezintä urmätoarea situafie: nu existä nici ?coadä ?i niici invätätor- in $incai, Lechincioara, Porumbeni, Síntana de Mure? ?i .Gulpiu. In ultima localitate, copiii freeventeazä ?coala maghiiarä.

Nu exista ?coalä dar era invätätor la Herghelia. Existä ?i ?coalä ?i invätätor la Bozed, Voiniceni, Bärde?ti, iar ?coala maghiarä din Säbed era frecventatä de multi romäni din satele din jur, iconsideratä ca una din cele mai bűne ?coli ale vremii. Nu putem uita cä la aceastä ?coalä a inväfat carte ?i Gh. $incai.

50 Nicolae Albu, op. eil., vol. II, p. 92.

51 Andrei Birsan, Istoria $coalelor centrale Románéin gr. orientale din Brasov, Brasov, 1902, p. 25, Vezi $i Silviu Dragomir, Studii ?í Documente privitoare la revolutia din 1848/49, vol. V, Cluj, 1944, p.

52 Arhiva bisericii unitariene din Cáluferi.