Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
SCOALA DIN REG. MURESULUI SUPERIOR 213 Acentia au fost primii dascáli ai scolii muresene, care predau intr-o scoalä färä local, fara manuale, fara material didactic, fára mobilier, dar care tofu si, perseverind, a dat rezultate. Dintre dascMii moldoveni care s-au oprit in satele muresene, se desprind citeva figuri, care au adus о frumoasä contribufie la räspindirea cunostinfelor de carte, prin scolile pe care le-au deschis $i condus. Merita a fi amintifi cälugärii Vasile Stürza $i Dascälul $tefan, care s-au a$ezat la mänästirea din Toplifa (ultimul a trecut apoi la Subcetate) la 1735, deschizind о scoalä spre care s-au indreptat nu numai copiii acestei asezäri, ci mulfi alfii din satele de pe Mures.11 Printre primele scoli pe care doeumentele vremii le pomenesc la 1750 imfflnim urmatoarele: in plasa Brincovenesti — Ideciu, Idicel, Rusii Munfi, Deda, Dumbrava, Ripa de Jos, Säcalu de Pádure. ín plasa Gurghiu — Adrián, Or$ova; in plasa Voivodeni — Moi$a, Voivodeni, Bála; in plasa Pogáceaua — Grebenis, Chimatelnic, Bárbosi, Riciu, Zau de Cimpie, Pogáceaua, $áiulia; in plasa Bogata de Mures — Bogata de Mure$, Dates, Lechinfa, Oroiu de Cimpie, Icland, Vaidei, Dileu Vechi. ín marea majoritate functia de dascál la aceste scoli era exercitata de preotul satului respectiv, iar in unele de diacul (cantorul) bisericii.12 La 1752 se deschid scolile de la Tirgu Mures, Roteni, Ernei si Väleni (Oaia). ín deceniul urmátor gásim scoli bine organizate si cu dascáli destoinici la Sinmartinu de Cimpie si Milas, care funcfionau pe lingá mánástirile de accdo, la 1762 la Tirimia pe Niraj cu dascáilu! Sonea Gorea; la Ocnifa scoala avea dascál pe Gavril Bugnariu. ín funcfiune erau si scolile de pe lingá mánástirile din Ormenis, Bált a, Riciu, Hodac, Chiheru de Jos care avea un dascál bún, pe Grigoras. Dintre scolile laice meritá a fi amintitá scoala din Bála cu ludimagistrul Constantin Milár, unul dintre cei mai destoinici dascáli ai vremii.13 ín 1761, generálul Buccow care fusese trimis in Transilvania pentru a stávili nesupunerea secuüor ce nu voiau a se inrola in armata regulatä, dar mai ales pentru a reprima acfiunea cálugárului Soíronie, care luase proporfii, face in acél an о conscriptie pentru a cunoaste situafia románilor din Transilvania. Aceastä conscripfie consemneazä 2 719 scoli románesti, fapt ce demonstreazä existenfa multor scoli la acea datä, dar care, din nefericire, in marea lor majoritate nu au dat aproape nici un rezuitat.14 De fapt, ln nuimäru'l de 2 719 dascáli ai acestor scoli, marea lor majoritate erau dieci, care se declarau dascáli pentru a fi scutifi de isarcinile publice si in special de servieiul militar, dar care nu fäceau nimic in acest sector de activitate. О conscriptie din 1784, indicä existenfa la acea datä а 28 cantoridocenfi, de unde presupunem cä exiis-tau la acea datä 28 scoli in vechiul Scaun Mures, scoli care dupä situafia de atunci funcfionau fie ín tinda 11 Gavril Urzicä, Monografia comunei Subcetate (in manuscris). 12 Vasile Pop, Date asupra scolilor din judeful Mure?, Vatm, nr. 9/1975. 13 Sematismul (jubilier 1900) al Archiedecezei Metropolitane Gr. Cat. Romane de Alba Iulia $i Fägära§ pe 1900, Blaj, 1900, pp. 148—302. 14 Dr. Virgil Ciobanu, Statistica Románilor din Transilvania, electuatä de administratio Austriaca in 1761, in AIIN, vol. III, Cluj, 1924/25.
