Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OB$TE$TI ALE JÄRANILOR DIN JUD. MURES (1785—1820) 205 mum de cereale $i furaje pentru pästorii, ciobanii §i porcarii satelor; sä contribule la intrefinerea taumtui comunal etc. Intr-o mäsurä mai inisemnatä decit päminturile arätoare $i finafele ob$te$ti puteau contribui la intregirea bugetelor comunale $i la satisfacerea unor necesitäti publice: circiumele, morile, joagärele $i dreptul de tirg. Crisme, mori, joagäre $i drept de tirg n-au fost inregistrate insä decit in foarte pufine sate de pe teritoriul aclualului judef Mure§. Astfel, circiumäritul ob?tesc apare consemnat in conscripti! numai in Mureni, Stejäreni, $tefäne$ti $i Vulcan, ln primele douä localitäfi sätenii au subliniat cä dispuneau de circiumärit liber ,,de la ziua sfintului Mihai i(29 septembrie) pinä la anul nou". ln acest interval de timp obi$nuiau sä-1 dea in arendä. Banii plätifi de arenda? erau destinafi bugetului comunal119. Edificatoare pentru foloasele obfinute de pe unna arendärii circiumäritului sätesc poate fi considerata urmätoarea declarafie fäcutä de locuitorii din $tefäne?ti: ,,Cri?märitul se da deobicei in arendä i$i din acest venit se acopär cheltuielile comunei; pinä fin ace?ti báni mi plätim taxä comunalä“120. Iobagii din Vulcan au spus in plus cä in afarä de banii provenifi din arendarea circiumäritului, in „caseria säteascä" intra ?i arenda adusä de moara comunalä. Ei au mai adäugat cä dispuneau de dreptul de a avea circiumä ?i moarä säteascä pe baza unui privilegiu121. La rindul lor, färanii dependenfi din Ghindari au menfionat venitul realizat de pe urma celor trei bi'lciuri anuale, care se desfä$urau in comuna lor. Asemenea celor din Stefäne?ti, ei relevä cä pinä nu li se epuizeazä veniturile aduse de dreptul de a fine tirg, sint scutifi de cheltuielile curente impuse de suportarea diferitelor sarcini comunale122. ln comparafie cu localitäfile inzestrate cu celelalte categorii de posesiuni ob?te$ti, satele conscrise cu drept de circiumärit, de morärit $i de tirg sint intr-adevär reduse numeric. De fapt, douä din ele {$te,fäne$ti $i Ghindari) aparfineau din punct de vedere teritorial-administrativ scaunuluä Mure?, iar cel'elalte frei (Mureni, Stejäreni ?i Vulcan) comitatului Alba de Sus, format din insule ?i enclave räsfirate intre scaunele sase?ti ?i secuie?ti. Free ven (a atit de reduisä a acestor posesiuni ob?te?ti se explicä prin aceea ca dreptul de trig, de circiumärit ?i de morärit continua sä fie ?i intre 1785—1820 monopoluri senioriale sau drepturi regaliene ale proprietarilor feudali. Potrivit practicii statornicite in evul mediu, proprietarii feudali ?i-au arogat dreptul de a percepe taxe ?i vämi, in localitäfile rurale cu bilciuri anuale, de a avea numai eil mori ?i de a putea vinde bäuturi in localitäfile rurale din comitate unde stäpineau mo?ii. E adevärat, dreptul de circiumärit 1-au limitat la primele nouä luni ale anului, färanii dependenfi putind sä-?i 119 Arh. Stat. Tg. Mure?, fond conscriptii urbariale, dosar 532; Arh. Stat. Cluj-Napoca, fond Alba de Sus, dosar cu actele nearanjate ale conscripfiei czirákyene efectuatä in satele comitatului Alba de Sus. 120 Arh. Stat. Tg. Mure?, fond conscriptii urbariale, dosar 348. 121 Idem, dosar 242. 122 Idem, dosar 333.
