Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

POSESW N ILE OB$TE$TI ALE JÄRAN1LOR DIN JUD. MURE$ (1785—1820)

191

intervalul dintre 1785—182061. Tot in categoria a treia intrau ?i localitäfile unde täranii dependendi primeau gratuit lemne de consltructii de la stäpinii lor, dar le plateau pe cele de foe cu bani, ori cu zile muncä $i uneori cu cereole. Printre ele pot fi amintite: Atinti?, Cäpilna de Jos, Chirileu, Deag, Dumitre?ti, Fintinele, Gimbuf, Hirjau, Lueriu, $au?a (scaunul Mure?) ?i altele. La 1785, reprezentanfii sätenilor din Hirtäu au deciarat íntre altele: „Lemnele de foe trebuie sä le cumpäräm pe bani, dar se gäsesc ?i ín botárul nostru; lemne de construcfii au destule domnii ?i doamnele noastre de pämint ?i ne dau ?i nouä pentru clädiri, cind avem nevoie"62. Inter esantä este relatarea din 1820 a celor din Fintinele. Ei au sub liniat mai intii cä proprietarul feudal stäpinea „multe päduri aloidale in hotar", din care le distribuia in mod gratuit matériáiul trebuincios ©dificarii caselor ?i acareturilor. Tot gratuit oferea anual „portia" preotului $i cea a inväfätorului. In continuare s-au plins insä cä erau nevoiti sä cumpere lemnele pentru incälziit din vecini. Au recunoscut totusi, cä se invecinau cu mai multe localdtäti, care posedau päduri. ln partea finaiä dau urmätoarea indicafie: ,,cu lemnele obfinute la prefull de 5 florini, un agricultor poate sä ierneze1'. Indicafia este prefioasä, fiindcä informeazä asupra sumei pe care о gospodärie täräneaseä trebuia sä о cheltuie pentru a face fafä frigului de-а lungul unei ierni63. Täranii dependenfi din Chirileu au märturisit conscriptorilor cä stäpinii lor dädeau färä bani „lemne die ipulaturi, [mai] ales ghie case". Pärfile lemnoase äle materiälelor de consltructii, pe care nu le puteau gäsi in pädurile alodiale, aveau posibilitatea sä le cumpere de la pluta$ii ce ooborau pe Mure?. Dacä voiau sä le obtinä mai ieftin, se duceau dupä eie la Reghin sau la More?ti. Lemnele de foc le achizitionau in schimb de bani de la Tirimia $i de la Valea Izvoarelor sau chiar din ilocalitäti mai indepärtate64.

Dacä in comunele de mai sus toti täranii dependenti primeau gratuit material lemnos pentru construcfii de la domnii lor. de pämint, in schimb in altele numai unii dintre stäpini il ofereau färä bani iobagilor ?i jelerilor proprii. lntr-o atare circumstantä se gäseau cei din: Pänet, Isla, Rigmani, Cucerdea, Chinci?, $eulia, Säloud, Bobohalma, Bord, Cu?telnic etc. Astfel, sätenii din Pänet au specificat la 1785 cä-$i procurau lemnele pentru construcfü pe bani, cu exceptia iobagilor celor dói nemesi Gálfalvi, care le primeau gratuit. Nu cumpärau insä lemne de foc, acei dintre ei care ?i-au administrat economicos paricelele ce le-au revenit cu ocazia irnpärfirii pädurii ob?te?ti. Acei care $i-au exploatat insä nerational parcelele le-au distrus ?i le-au arat „incä de múlt" ?i de aceea erau obligati sä-?i faeä rost de lemne de ineälzit pe bani6°. La 1820, cei din Isla au indicat cä jelerilor li se ofereau lemnele necesare edifieärii caselor §i acareturilor de cätre stäpinii lor. ln schimb

GI Idem, dosar 324.

62 L. Moldovan, I. Pop, op. eil., p. 183.

63 Arh. Stat. Tg. Mure?, fond conscriptii urbariale, dosar 332.

64 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52, dosar cu actele conscriptiei czirákyene efectuatä ín satui Chirileu.

65 L. Moldovan, I. Pop, op. cit., p. 215.