Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
Sumar
16 mentül hotäritor pentru destinele Romániei: declan?area revolufiei eliberatoare. Conform planului elaborat de Partidul Comunist, in dupa-amiaza zilei de 23 August 1944 eäpeteniile regimului, Ion ?i Mihai Antonescu, au fost arestafi la Palatul regal. Dictatura militaro-fascista a fost rästurnatä, fiind instituit la cirma färii un guvern de uniune nafionalä. Un popor intreg s-а ridicat atunci la luptä, formafiunile de luptä patriotica, organizate de partidul comunist, reinviind nepieritoarele tradifii ale luptelor pentru libertate ?i independenfä. Armata romána ín totalitatea sa a incetat ostilitätile impotriva Uniunii Sovietice ?i a intors armele impotriva Germaniei naziste, angajind alaturi de formafiunile patriotice lupte grele impotriva cotropitorilor, pentru eliberarea pämintului färii. Printr-o acfiune rapidä ?i energicä, cu preful multor jertfe, armata romána, sprijinitä de formafiuni patriotice ?i de populafie, a zdrobit pina la 26 august 1944 forfele hitleriste din Bucure§ti, iar cele din imprejurimile capitalei in noaptea de 27 spre 28 august. In acela§i timp, pe frontiéra vremelnicä a Carpafilor, stabilita prin odiosul Dictat de la Viena, armata romána a format, incepind cu noaptea de 23 August, un zid de netrecut. Deviza ,,Pe aici nu se trece" de la Oituz $i Märä^e^ti a fost reinviatä. Armata, ajutatä de populafie, a infruntat in grele lupte forfele hitleristo-horthyste care incercau sä facä joncfiunea cu trupele hitleriste din interiorul färii. Triumful revolufiei románe?ti a avut о influenfä considerabilä asupra mersului celui de-al doilea räzboi mondial, gräbindu-i sfir§itul. Románia a adus о contribufie de seamä la präbu§irea intregului sistem de apärare al Wehrmachtului in Balcani, a dat о loviturä grea Germaniei din punct de vedere economic, politic §i militar. Totodatä, impiedicind consolidarea inamicului pe contraforturile Carpafilor, armata romána a deschis de fapt drumul pentru inaintarea armatei sovietice spre centrul Europei. ín luptele pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, armata romána a inseris in cartea vitejiei neamului nenumärate fapte de eroism. La Pauli? ?i Sfintul Gheorghe, la Oarba de Mure? ?i pe Dealul Singeorgiu, ale caror cote „blestemate deopotrivä de ränifi ?i supraviefuitori" au fost cucerite ?i recucerite prin atacuri ?i contraatacuri singeroase. La Turda, Carei, Satu Mare osta?ii romám, alaturi de care s-а aflat in permanenfa populafia, s-au jertfit pentru libertatea, integritatea ?i neatirnarea färii. La 25 octombrie pämintul färii era eliberat. Aläturi de armata sovieticä forfele armate románé au trecut frontiere, aducind о insemnatä contribufie la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei ?i Austriei. Victoriile obfinute pe cimpurile de luptä au fost cucerite cu grele sacrificii. Din cei peste 538 000 de militari romäni care au luptat impotriva Germaniei naziste, intre 23 August 1944 ?i 12 mai 1945, peste 167 000 au cäzut morfi, ränifi sau au fost dafi dispärufi.
