Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

POSESIUNILE OB?TE?TI ALE JAR ANIL OR DE PE TERITORIUL ACTUALULUI JUDEJ MURE?

IN PERIODA 1785—1820

IIVIU BOTEZAN

Spre sfir?itul secolului al XVIII-lea ?i in primele douä decenii ale vea'cului al XIX-lea cele mai multe localitäfi care apartin actualului judef Mure.? faceau parte din comitatele Turda $i Tirnava ?i din seaunul Mure?, iar ín immár mai redus din comitatele Cluj, Alba de Jos ?i Alba de Sus, precum ?i din scaunul Sighi^oara1. Populatia lor era formatä in ргорогЦе de cel pufin 90% din farani. In eomunele care depirudeau din punct de vedere administrativ de comitate, acentia erau aproape in unanimitate iobagi ?i jeleri. In isehimb, in scanne majoritatea о constituiau oamenii liberi. Scaunul Sighi?oara aproape cä nu avea iobagi §i jeleri. In scaunul Mure? färanii liberi reprezentau 60—70 %, iar cei dependenti constituiau restül de 30—40% din totálul populatiei. Acte'le conscriptiei czirákyene, efectuatä in 1820 de autoritatile habsburgice in acest scaun, demonstreazä na: in comunele Fintinele §i Singiorgiu de Pädure existau íntre 50—65% familii de färani dependenti; in Curteni ?i Mitre$ti íntre 30—50%; in Búza, Cälimäne?ti, Isla, Surda (azi contopitä cu Dumitre$ti) ?i Sau?a íntre 20—30; ín Adrianu Mic, Chibed, Eremitu, Ghindari, Roteni, Säräfeni, Vadu, Valeni (fosta Iobägeni) $i Värgata intre

10—20%; in Corbeyti, Drojdie, Dumitre?ti, Eremieni, Matrici, Rigmani, Sinandrei ?i $tefane?ti intre 5—10o/0, iar ín Cindu, Dämieni, Grui$or, Suveica $i Sinsimion intre 1—5% iobagi sau jeleri2. Reprezentanfii sätenilor din ultima localitate declara, íntre altele, conscriptorilor; ,,Noi primii $apte jurafi sintem cu tofii armali$ti §i secui liberi,- ca urmare, in comuna noasträ locuiesc in cea mai mare parte oameni de aceea?i stare,- de aceea la noi nu se gäsesc mai mult de doi jeleri, dar $i ace$tia locuiesc pe eite о sesie neme?eascä ?i liberä secuiascä"3.

Gospodäriile färanilor, fie ei liberi, fie dependenti, se bazau: pe de о parte ре locul de casä ?i de grädinä din interiorul ve’trei satelor, de care apartineau de regula päminturi arätoare ?i finale extravilane, folo-1 Pentru apartenenfa localitäfilor judefului Mure? de astäzi la unitäple administrative existente inainte de 1848 vezi: L. Botezan, Organizarea sesiei iobägesti pe teritoriul actualului judet Mures in perioada 1785—1820, Sn Marisia, VI, 1976, pp. 225—226.

2 Arhivele Statului din Tirgu Mure?, fondul conscriptii urbariale, dosarele nr. 332, 342, 326, 338, 320, 321, 336, 345, 347, 318, 323, 331, 333, 340, 341, 349, 335, 350, 325, 328, 329, 330, 337, 339, 344, 348, 324, 327, 343, 334.

3 Idem, dosar 334.