Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CONSCRIPJIA MIL1TARÁ DIN VARA ANU LUI 1 784 167 pului, cä se solidarizeazä cu acfiunea lor. Intrebíndu-i ce rost are sä le intindä mina, i-au räspuns cä pentru a-i inisoti la Alba Iulia, spre a deveni impreunä gräniceri 5! sä devinä slobozi. La acestea popa Samoilä opunindu-se, bazat pe poruncile solgobiräului publicate in dimineata aceleia$i zile, sätenii i-au luat mina cu forfa $i i-au spus: .. Dacä e$ti hotärit sä rtu vii, atunci va veni cu noi popa Radul Neago5... (iar tu) sä rämii popa пете$Ног"*г’. Sosind in seara aceleia$i zile circulara de pacificare a episcopului Ghedeon Nikitici*, a doua zi, adunind satui, о publicä. Popa Radul Neago?, ata?at de acum pe fafä isatului, väzind cä interpretarea datä circularei de popa Samoilä este potrivnicä plecärii spre Alba Iulia, i-o ceru, о citi $i zise eätre säteni: .. O, nu-i voibä de nici-o impiedicaie ?i ... de amendä in aceastä poruncä, putefi merge iärä teamä la Bälgrad, impodobindu-vä chiar särbätore$te pentru aceasta.“ Desolidarizarea popii Samoilä $i a popii Nicodim de interesele satuim, intemeiatä pe poruncile solgobiräului ?i pe circulara episcopeascä, dar mai ales pe diferentierea social-economicä statornicitä cu timpul intre ei, a frinat entuziasmul täranilor, fäcindu-i sä nu mai piece spre Alba Iulia. Ata$amentul popii Radul Ne ago 5 la ideálul de slobozenie al iobagilor, in opozitie cu ceilalti doi preoti mai bogati ai satului, reflectä de fapt cele douä tendinte manifestate in sinul clerului in timpul räscoalei.65 66 La Ferihaza (Alberti) ?i Ha$faläu (Vinätori), localitäti incorporate cu о parte din enclavele fOstuilui comitat Alba de Sus la comitatui Fägära?, tulburärile iscate de vestirea conscripfiei militare au fost $i mai mari.67 Autoritäfile Comitatului nou infiinfat Odorhei, aflat in apropiere, priveau cu nelini$te starea de agitafie $i pregätirile din aceste a?ezäri. Mi$cärile de aici i^i au sorgintea in i§tirea adusä de о cätanä trimisä sä vesteascä conscripta militarä, care Je spusese sä meargä insotti de preot .. cä altminterea nu va fi nimica $i vep räminea tot iobagi in veac“, iar da-cä preotul se va impotrivi sä-i insofeascä, atunci ,,sä-l lepädaU afarä din sat, cä el popä mai mult nu va mai íi in fara impőratului". Nefiind dispus a-$i asuma о atare räspundere, preotul satului, popa Stanciu, — a$a cum relateazä intr-o scrisoare din 9 august 1784, — a incercat sä-i determine pe säteni sä nu piece la Alba Iulia, färä insä a-i putea convinge. La opozifia lui indirjitä, sätenii 1-au amenintat insistind sä se punä in fruntea lor cäci „... altiéi nu va fi ca sä nu mergi cu noi, cä noi te finem $i pe dumneata cu säräcia 65 Corneliu Cimpeanu, Date noi in legätmä cu räscoala (äräneascä din Transilvania din anul 1784, ín Studii ?i articole de istorie, IV, Editatä de Societatea de $tiinte istorice $i filologice, Bucure§ti, 1962, pp. 58—61. * Corneliu Cimpeanu, op. tiit., p. 60, vezi $i Abafi Lajos, Adalék a Hora lázadás történetéhez. Egy névtelennek a levele, ín Hazánk, 1887, VII, pp. 157—159. Pu$cariu Ilarion, Documente pentru limbá $i istorie, I—II, Sibiu, 1889—1897, p.n. 8^—52, 60—63 (I); 304—305; 307—308 (II); Voileanu Matei, Momente din viata bisericeascá a románilor ortodoc$i din Transilvania, 1780—1787, Sibiu, 1902, pp. 31—32. 66 Ibidem. 61 Ibidem. Vezi §i D. Prodan, op. cit., pp. 235—236.