Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CONSCRIPT^ MILITARÄ DIN VARA ANULUI 1784 165 unguri. Apösarea ínsá$i era nafionalä. De la lozinca ímpotriva nobililor s-а tiecut щог la (aceea, compl. ns. — I.R.) Ímpotriva nobililor ungurilor, sau simplu, ímpotriva ungurilor“, dupä expresia mai nouä a unui mare cunoscätor al problemei.54 Tabla comitatului Timava preocupatá ín cél mai inait gr ad de stingerea §i paeificarea miscärilor $i a räzvrätirilor locale din satele de pe ambele Tirnave, concomitent cu cercetarea imprejurärilor räzmerifei din Odrihei, Suplac $i $oimu§ trimite douä comisii spre a publica ?i explieita in sate Decretal gubernia! din 26 august privind sistarea conscrierii militare.55 Rezultä deslusit cä „... in liecare sat au räspuns cd intregul sat, cu tofii ín egalä vointä au hotärit“. Au mai afirmat exprimindu-§i indoiala fatä de decretul Guberniului cä .. ar íi numai de la domni“, $i nu de la Guberniu.56 57 Alte sate au räspuns cä .. nädäjduiesc ie$irea (din iobägie) a acélóra care s-au conseris de ja (ca gräniceri) cum va íi starea acélóra, sperä ?i ei la о soartä asemänätoare".51 Raportul Televä recalcitranta initiatorilor mi$cärilor locale, care au refuzat sä se prezinte in fata comisiei de§i au fost chemafi in repetate rinduri.58 Spre satele Cimpiei ardelene, ce se intindea in cea mai mare parte in comitatui Turda, mi$carea se difuzeazä din satele de pe Mure$ul mijlociu, Miraslau, Decea, Inoe spre Ghiri$ (azi Cimpia Turzii) Agirbiciu (aizi Viii$oa.raj, Luna §i in diagonalä pinä la Pintic, in nord spre Bistrita.59 Raporturile de servitute aspre de pe marile latifundii de pe Cimpie cit §i räzvrätirile abia stinse, pornite pe vremea mi^eärii lui Sofronie din 1759—1761, apói activa agitafie Ímpotriva unirii cu Roma, au constituit un indestulätor temei pentru rapida extindere a refuzului indeplinirii slujbelor domne$ti $i pornirea in masä a (äranilor spre Alba Iulia, Mirasläu §i Luna, locurile de inseriere ca gräniceri, spre a scäpa de iobägie. Poate toemai din aceste motive vestea comscriptiei trezi toatä Cimpia60, po<trivit relatärii contelui Bethlen Ludovic, care, incä inainte de 23 august 1784, itrecind prin satele de aici, este adinc impresionat de cele ce i-a fost dat sä vadä.61 El inisu?i a intilnit cinci sau Sase cete de färani care i-au räspuns cä au luat drumul Alba Iuliei, dar erau nedumeriti, necunoscind motivul din care s-au pus in mi$care. Posedau ?i un biletel scris nemfeste. Rind pe rind, dupä cei din Luna ?i cäpu$enii trimit la Alba, delegati. Cäräu$ii trimißi cu sare la Partos, spre a fi imbareatä pe plute, la intoarcere vestesc despre miscare pe cei din Lechinta. Agita{ia era mare iar in insufletirea ce-i insofea, protopopul 54 D. Prodan, op. cit., p. 246. 55 Arh. Stat. Mure?, fiia 232, poz. 1700. 56 Ibidem, pach. XXIX, nr. 621. 57 Ibidem. 58 Ibidem. 59 D. Prodan, op. cit-, p. 233. 60 Ibidem. 61 Ibidem.
