Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
ASPECTE ALE VNITAJII $1 CONTINUITATII POPORULUI ROMÁN 143 rornani nu-i tree e insä prin minte, $i „Cronica polonä“ pästreazä cea mai 1 impede formuláié a pärerilor sale in aoeastä probléma: .. $i astfei §i codoni§tii lui Traian care s-au menfinut multä vreme prin cetáfi $i in locuri mai tari, neputind sä se impotriveascä unei a$a de mari multimi de tätari (—.barbari, n.n.), cäreia i se adäuga mereu alfii, au plecat din aceste locuri, $i unii dintre cei mai de frunte s-au du-s inapoi in Italia, alfii de aid de da noi au trecut peste munfi $i s-au a§ezat in Maramure? pe riuri, chiar in mijlocntl munfilor ... Iar alfii din Tara Munteneascä de asemenea s-au a$ezat in munfi pe riul Olt. $i a$ezarea lor in aceste locuri a finnt multe veacuri, cäci socotesc aceste vremuri la о mié de ani $i mai bine $i cine ar vrea sä $tie cu siguranfä sä citeascä despre aceasta cum in aceste veacuri $i Attila hanul a nävälit in aceste pärfi ale lumii $i poporul slav sau slovenese dupä dinsud"17. Privind din Moldova, Miron Costin, imbräfi^ase, in „Letopiseful" säu, deopotrivä evenimentele din Transilvania $i din Tara Romäneascä, elogiind pe Matei Basarab, „om feriieit peste toate domniile aceii fári, nemindru, blind, dirept, om de tarä, harnic da räzboaie, a<§a neinfrint ?i nespäimintat eit pofi sä-1 asemeni cu mari ölteni ai lumii"18. Cum in aoeastä perioadä is torule celor trei tari sint atit de mult intrepätrunse, in mod necesar expunerea istoriei moldovene ducea la incursiuni in istoria Tärii Romäne^ti ?i a Transilvaniei. La ed, aceste incursiuni nu rämin la faza referinfelor marginale, cum procedase Macarie cindva, $i nici nu se transformä intr-o croniicä paralelä, ca la Radu Popescu, ci gäse^te unghiul din care impletirea evenimentelor sä dueä la о istorie aproape unitarä a celor trei fari. Este drept, väzutä incä dintr-o laturä. In „Cronica polonä“ istoricul se inalfä insä, imbräfi?ind perspectiva de suis, de acolo de unde intreg pämintul $i intreg poporul romänesc apäreau dintr-odatä in unitatea lor fundamentalä. Aceastä nouä perspectivä, nafionalä, asupra teritoriului, poporului $i céléi mai vechi istorii a romänilor, este marea descoperire a lui Costin19. Prin ea eon$tiinfa istoricä romäneascä face un mare pas inainte, $i daeä n-a ajuns la conceperea Daciei politice, Miron Costin a descoperit, in schimb, Dacia istoricä $i etnicä. Ullimele sale lucräri, „Poema polonä" $i „De neamul moldovenilor", desävir$esc aceste cuceriri de exceptionalä insemnätate. „Poema polonä“ este prima seriere de „propaganidä" din 1 iteratura romänä uzind de mijloace diterar-publicistice moderne, in locul vechilor cronici medievale slavone. Materia este in genere aceea?i ca in „Cronica polonä" de aceea nu insistäm asupra ei. Intenti a lui Costin a fost de a serie, in cea mai accesibilä formä, in versuri, о „preistorie" romäneascä la cronicile polone, pline de ?tiri despre romäni, dar lipsite de informafii in legäturä ou partea cea mai veche a istoriei lor. Voia sä convingä astfei pe rege de noblefea acelui popor, care, zäcind sub 17 Miron Costin, op. eil., p. 206. 18 Ibidem, p. 168. 19 G. Iva$cu, op. eit-, p. 191.
