Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

ASPECTE ALE UNITAJU $1 CONTINUIT AT II POPORULUI ROMAN 141 lege ungureascä tin"9 (prin lege ungureascä aci se intelege religia ca­­tolicä). Bazat ,pe fapte evidente pentru orice om de bunä eredinfä, croni­­carul ajunge la conicluzia, pe care о afirmä räspicat: ,,Roniänii, citi sä aflä locuitori la Tara Ungureaiscä §i la Ar deal $i la Maramure$u, de la un loc sintu cu moldovenii $i toti de la Rám sä trag".10 ín spiritul unei traditü inoepute de N. Olahus de a informa sträi­­nätatea despre TäriJle Romane, Miron Costin redacteazä $i el douä lucräri dedicate aceluia$i scop: ,,Chronika ziem moldawskich i mul­­tanskifch“ (Cronica färilor Moldovei $i a Munteniei, cunoscutä $i sub numele de „Cronica polonä“) 1677, la cererea solului polon la Ia$i, loan Gninski ?i „Historia polkskimi rytmami о Woloskiej ziemi i Mul­­tanskiej“ (Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei $i Munteniei, mentionatä de obicei cu titlul „Poema polonä"), 1684, Daszow, Polonia, dedicatä regelui loan Sobieski. Prima lucrare este un fel de ghid pentru poloni in legäturä cu is­toria ?i geográfia románilor. Astfal, se explicä originea romanicá a lim­­bii $i poporului román, intemeierea principatelor, se aratä impärtirea administrativä in (inuturi, se descriu riurile, orakele etc. Din momentul intemeierii statelor, autorul trimite pe cititorul polon la cronicile po­lone existente, pline de $tiri despre románi, rezervindu-$i doar explica­­rea numirii färilor. Definifiei geneaologice a popornlui román, conside­rat in totalitatea lui $i fäcind abstracfie de granifele politice, i se adaugä imediat demonstratia unitätii sale etnice peste aeeste fruntarii. Ea in­­cepe cu numele insu$i: „Numele cél mai adevärat, autentic, de la primul descäilecat prin Traian este rumän sau romanus, care nurne acest popor I-a pästrat in­­totdeauna intre din$ii ... pinä astäzi acela?i nume este dat indeob?te Si muntenilor $i moldovenilor ?i celor ce locuiesc in fara Transilvaniei. Rumán este un nume schimbat in ourgerea anilor din roman,- $i astäzi cind intreb pe cineva daicä $tie moldovene^te, spun: $tii romäne^te, aproape ca: scis iomanice? Un alt nume ei in$i$i nu au primit intre din§ii nioiodatä"11. Pentru ca diversele numiri date de sträini in cursul veacurilor sä nu ascundä realitatea existentei aceluia?i popor, Miron Costin ile su­­pune unei analize amänunfite, spre a demonstra cä „din aeeste numiri date de popoarele sträine se poate vedea cä sträinii $tiau bine despre dinsul cä acest popor este din Italia, pentru cä il numesc cu acela$i nume ca $i pe italieni"12. El sustine pentru prima datä in cultura noasträ cä $i románii ma­­cedoneni se ínrudesc cu románii $i provin din coloni$ti romani. Ca sä explioe numele de outovilahi, adicä vlahi §ohiopi, cum ii numeau grecii, Miron Costin recurge la о legenda baleanieä dupä care ^chiopii $i bol­­navii din oastea romanä er au läsafi prin pärfile Macedoniei de azi: 9 Grigore Ureche, op. eil., p. 133. 10 Ibidem, p. 134. 11 Miron Costin, Opere. Editie criticä cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice $i glosar de P. P. Panaitescu, ESPLA, Bucure?ti, 1958, p. 207. 12 Ibidem, pp. '207—208.

Next

/
Oldalképek
Tartalom