Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
132 MlHAl PETICÄ chini, vase-strecurätoare, capace etc. (pl. LXXXVII; LXXXVIII), fragmente de chirpici ars, cenula §i resturi osteologice de bovine. Aceastä locuintä-bordei consideram cä este in legäturä cu mormintul dublu de inhumatie desco,perit in anul 1977, in i mediata apropiere in sectiunea A.42 Semnalam aturuci,43 prezenta maisivä a unor bucäti de chirpici ars deasupra fragmentelor ceramice $i osteologice din inventarul mormintului, considerindu-le ca provenind de la peretele unui ibordei aflat in vecinätate $i care s-а därimat in urma unui incendiu. Consideram, in urma noilor elemente apärute, cä este vorba de aceastä locuintä-bordei, dezvelitä acum in sectiunile D—D1( unui dintre pereti präibu^indu-se probabil spre est (chirpicul din zona mormintului) $i altul spre vest (ohirpicud din carourile 2—3 al sectiunii D). In lumina descoperirilor arheologice fäcute pinä in prezent la Voivodeni, putem trage §i citeva concluzii care se impun din punct de vedere cronologic §i etno-cultural. Astfel, locuinfele descoperite, impreunä cu bogaiul material din inventarul lor, pxecum ?i piesele aflate in zonä, dovedesc exiistenta unei a$ezäri mai intinse ale cärei proporjü $i particularitäti vor putea fi preeizate numai prin continuarea cercetärilor. Suprapusä peste faze de locuire mai vechi, eneolitic, bronz, Hallstatt, La Тёпе, a$ezarea a fost locuitä §i de triburile dacioe incepind ou secoluil 'all III4ea i.e.n., pinä in 106 e.n. Dupä aceastä datä, intilnim aici о populate romanä provincialä care va conviefui impreunä cu cea autohtonä ?i in perioada ulterioarä abandonärii provinciei (271 e.n.). Pe la inceputul secolului IV e.n. inregisträm influente nordice ale purtätorilor culturii Sintana de Mure$ — Cerneahov, influente pe care le intilnim in cultura materialä a epocii §i in alte pärti ale Transilvaniei, Moldovei sau Munteniei. Grupul ethic daco-roman bine constituit, de la Voivodeni, va continua sä existe §i ín secolele V—VII; XII—XIV, dupä cum о atestä materialele descoperite, ducindu-$i traiul modest $i ocupindu-se in principal cu agricultura $i pästoritul, contribuind la procesul larg de definitiviare i§i afirmare ca popor romanic, la temelia poporului román. 42 M. Peticä, op. cit., pp. 81—89. 43 Idem.
