Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
STUDIUL METALOGRAFIC ÍN PODI$UL TRANSILV ANIEI 109 tura ?istuozatä este pusa in evidenfä prin alternarea stratificata a fazelor din compozifia bronzului(pl. LXVIIÍ/3). In urma inundat iei din vara anului 1975, prin alunecarea maiul ui drept al Tirnavei Mari, in punctui „Livadea" a apärut un sarcofag de cärämizi. Dezvelirea mormintului depus in coltul isudilc al unui border roman päräsit a permis recoltarea unui sestert emis la Roma de Hadrian, aflat 'Mmgä vatra de foe a locuinfei12 13. Av: HADRIANVS AVG. CAES. MPP. Capul laureat spre dreapta. Rv: S — C. Diana iständ spre stinga fine о sägeatä ?i arcul. Strack, II, 702. Diametral 30X31 mm; greutatea 25,75 g (pl. LXVII/3). Métáiul monejdei este un bronz cu structura granularä, pusa in evidentä prin coroidare cu aminä cupricä. 4. Оспа Mure? (jud. Alba). Localitatea, nurnita in antichitate Salinae, se aflä pe maiul sting al Mure$ului, la jumätatea distanfei dinire Brucla §i PotaissaTM. Pe teritoriul ora,$ului de azi, de-a lungul anilor au ie§it la ivealä intimplätor diferite vestigii románé: sculpturi, opaite, fragmente epigrafice, un altar dedicat zeitelor Diana $i Terra Mater, trei morminte cu boltä de eärämidä §tampilata ?i monede14. Toate aceste descoperiri, la care se adaugä cele din a?ezärile vecine, atestä о a§ezsure-pagus ?i о mansio. Localitatea Salinae, un important complex de exploatare a sárii, era preväzutä eu instalatii de incärcare §i mijloace de transport pe Mure?, administrativ apartinind de teritoriul potaissens15. Intr-un punct neprecizat din vatra localitätii s-а gäsit, in 1968, un dupondius de cupra16, emis la Roma, iritre anii 138—í41 e.n., de Faustina. Av: FAVSTINA AVG. ANTONINI AVG. P. II. PP. Bustuil drapat spre dreapta. Rv: CERES S. C. Ceres spre stingai, finind un spic de griu $i о torta17. RIC, III, 1 084. Diametral 23,4X25,2 mm; greutatea 9,60 g, (pl. LXVII/5). Piesa este formata dintr-un agregat granular, izametric, de cupra cu о ?istuozare mai pufin pronunfatä, dar formind totu?i maele de translate care confirma baterea monedei. In masa de cupra se observä granule cenusii de cuprit, bine reliefate $i räspindite cu о freevenfä moderatä in fonduil de cupru, ceea ce ne indicä о tehnologie ingrijitä in elaborarea cuprului metalic (pl. LXVIII/4). 5. Petre$ti (jud. Alba). In aprilie 1977, cercetärile arheologice efectuate in vatra localitätii $i in imprejurimi au scos la ivealä resturile a douä a?ezäri romane: una situatä in punctui „Groapa galbenä", la cca 0,5 km sud-vest de sat, $i cealaltä alflatä la 00a 3 km sud-vest, in 12 M. Bläjan, E. Stoicovici, P. Georoceanu, C. Päcurariu, op. eil., p. 65, nota 16. 13 D. Tudor, Ora$e, Tírguri $i sate in Dacia romanä, Ed. ?tiintificä, Bucure?ti, 1968, p. 176. 14 Ibidem, p. 205; TIR, L, 34, Budapest, 1968, p. 99. 15 D. Tudor, op. eil., p. 208. 16 Informari de la prof. Silviu Opri? din $pälnaca. 17 Determinarea monedelor provenite de la Micäsasa, Оспа Mure?, Petre?ti, SpSlnaca, Vali$oara ?i Valea Mänästirii-Rimet apartine muzeografiei Viorica Pavel de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, cäreia ii aducem, $i pe aceastä cale, sincere ?i cälduroase multumiri.