Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DATE PRIVIND UN STUDIU ARHEOLOGIC AL SIGHI$OAREI 105 fioneazS $aua dealului la sud $i protejeazS u$or panta dinspre nord. In raport cu celelalte douS, ea este redusS ca marimé $i ca importanfS strategics, fiind situatS pe cursu 1 superior al unei väi care i§i trimite apele spre Tirnuva Mica, exact pe cumpSna apelor care separä bazinul Timavei Mari de bazinul Timavei Miéi. Platóul superior de forma alungitä másoarS 30 m lurugiime ре о ISfime de immai 8—10 m. Fortificafia poate fi interpretata ca un punct de ob ser vatie $i control a unui drum din vechime ce fraversa zona §i care exists $i astSzi §i chiar ca un loc de mica rezistentS armatS. La eapetele dinspre nord $i sud exists cite un va.l mic cu §ant care protejeazS accesul din aeeste direicfii. Nici un fel de ürme arheoiogice nu au fost constatate pe supra fa fa platoului sau in apropiere. Este de presupus ca aparfine ?i ea, ca §i celelalte puncte intSrite prezentaite, perioadei prefeudale sau feudalismului timpuriu. Cele trei fortificatii, $i fara indoialS ca mai exists ?i alltele, prezentate aici presupun existenfa in vechime a unui sistem organizat de supraveghere a refelei de drumuri din interiorul fSrii, sistem de protectie pe care vremurile 1-au impus comunitSfilor omene,§ti. Aeeste puncte intSrite includ probabil $i un sistem de observatie §i semnalizare la distantS. Pe de altS parte, in liimbajul locuitorilor de astSzi aeeste fortificatii sínt numite ,,La cetate", „CetSteaua" sau „Cetatea uria§ilor"f notiuni care includ sensul de refugiu ?i rezistentS armatS. Evident cS, intr-o astfei de „cetate" nu se puteau retrage tofi loicuitorii comunitStilor cu initreg avutul lor, a?a cum s-ar putea imagina la prima vedere, ci numai о parte din bSrbafii inarmafi pentru a organiza о rezistentS strategics de proteefie a retragerii eomunitStilor in adinlcimile pSdurii. Prezenta unui sistem fortificat de supraveghere, control 5i rezistentS schimbS imaginea care s-а format pinS acum despre eomunitStile autohtone din perioada prefeudalS $i feudalS tiimpurie, prezentate ca fiind lipsite de organizare $i in permanents deplaisare. Aceste comunitäti erau relativ stabile, bine organizate §i pregStite sS infrunte primejdia, avind о Strategie practicS, verificatS de milenii. Numai a$a se poate explica cum au putut rezista $i cum §i-au putut pSstra fiinfa etnicS in fafa valurilor de popoare migratoare. Cercetarea sistematicS ?i amSnunfitS a acestor fortificatii $i a zonelor limitrofe va putea in viitor pune in evidenfS $i alte aspecte legate de organizarea politics $i strategics a populafiei autohtone din zonS. sis * * Cercetärile arheologice efectuate prin aeeste sSpSturi $i cercetSri de teren au pus in evidenfS existenfa unui mare num&r de obiective concentrate pe о suprafafS relativ restrinsä, u$or accesibile cercetSrii, lucru care define5te zona municipiului Sighi^oara ca о microzonS unicS prin varietatea §i complexitatea obiectivelor ce se e$aloneaz3 in timp incepind din epoca bronzului pinS in feudalismul timpuriu. Cele mai multe obiective privesc perioada de formare a poporului román, iar elucidarea raporturilor dintre a?ez3ri, necropole $i fortificatii in cadrul
