Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DATE PRIVIND UN STUDIU ARHEOLOGIC AL SIGHISOAREI 101 se aflä in chiar perimetrul municipiului $i este ameninfatä cu disparifia prin extinderea unei unitati industriale din zona. 3) A$ezarea de pe „Platóul Cimpului" — Sighi$oara. La ie$irea din Sighisoara pe i?oseaua Sighisoara—$aes—Agnita, pe valea ^ae$ului, nu departe de necropola de incinerafie de la „Piriül Hotarului", pe un platou din dreapta pMului $ae$ situat pe un bot de deal, u$or fortificat natural, au fost descoperite $i colecfionate de cätre prof. Gavronschi V. de la scoala generalä nr. 5 Sighisoara о serie de fragmente ceramice care demonstreazä prezenfa pe acél platou a unor asezäri din vechime. Materialele indicä existenfa unei faze preistorice cultura Sighi§oara- Wietenberg, cu frumoase fragmente de farfurii decorate cu meandre $i spirale ?i perioada de trecere de la epoca bronzului la еро-ca fierului {cultura Noua). Cea de a doua fazä aparfine epocii prefeudale timpurii (secolele IV—V e.n.) cu numeroase fragmente de vase mari de provizii din ceramicä tcenusie asprä $i fragmente de vase din ceramica cenusie de diverse nuanfe si gälbuie-roscatä, fine, decorate prin stampilare, cu rotifa sau cu decorurile specifice: banda de Imii incizate ín alternanfä cu banda in val, banda de linii simple pe umär etc. í>i aceasta asezare este ameninfatä cu disparifia prin extinderea locuinfelor in acea zóna. 4. A$ezarea de la Alberti-„Cetate“. Am numit in felül acesta о asezare íortifioata natural, prezentä pe un platou triunghiular apärat din 2 pärfi de pánté abrupte, asezat la baza eetäfii de refugiu de la Albesti. Ea se gäseste .pe Valea $apartocului, la 3 kim sud de Albesti. Urmele materiale recoltate de aici (pl. LXII) atestä prezenfa unei comunitäfi umane in secolele IV—VI si IX—X e.n. Stratui de .culturä mäsoarä 0,30—0,40 m sí este vizibil in panta puternie erodatä dinspre nord. Tot in aceasta panta a apärut §i profilul unei locuinfe semiingropate din oare au fost cuilese materiale aparfinind isecolelor IX—X (pl. LXII/1—4). Materialele aparfinind secolelor IV—VI sínt fragmente ceramice cenu- Sii, fine, lucrate Ja roatä rapidä, fara decor sau decorate cu banda de caneluri {pl. LXII/6—9), fragmente dimtr-un vas borcan lucrat cu mina, cu umerii prelinsi, buza usor räsfrintä ?i subfiatä, fundul läfit (cu postament), fragment din fund de farfurie cenusie cu inel in relief si fragment de сарае din care s-а pästrat butonul apucator din ceramica gälbuie finä. Materialele aparfinind secolelor IX—X sint fragmente ceramice din pasta dura, nisipoasa, cu tuseu aspru, lucrate la roatä lentä, arse brun-roscat sau brun-deschis, decorate cu bandä de caneluri, benzi in val suprapuse si benzi in val distanfate, suprapuse din Joe in loo de benzi de striuri mici verticale sau oblice. 4. A$ezarea de la Alberti — „Canton". La nord-est de comuna Albesti, in maiul sting al Tirnavei Mari, in apropierea piriului „Valea Hotarului''', a tost sesizat un strait de culturä de 0,40—0,50 m aeoperit de un strat de depuneri aluvionare, gros de 2 m. Zona asezärii este ameninfatä cu disparifia cu prilejul lucrärilor de sistematizare a riului Tirnava Mare. Materialele ceramice recoltate (pl. LXIV/5, 6) din acest loc, din pastä durä, asprä, arsä brun-roscat, lucrate la roatä lentä, decorate cu caneluri late distanfate, pot fi incudrate cronologic in secolele VIII—XII e.n.
