Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
96 SEBESTYÉN MIHÁLY 4 arcem valida impressione occupavimus, ut vel hac ratione potentissimo Imperatori gratificaremur.“ Cele 6 castele impreunä cu cetatea Lipovei au fost date in mina begler-begului Timi^oarei, Mehmet-pa$a10 11 * * * * 16. Locuitorii Lipovei au fost strämuta^i in Transilvania interioarä17. Homonnai intr-adevär trimite trupe pentru despresurarea celor asediati, dar ajutorul lui este tirziu. Haiducii pläti^i de el nici nu ajung la locul de destinatie, in intimpinarea lor iese cápitanul Oradiei, Rhédei Ferenc, care reu$e$te sä-i infringä pe acentia la Konyárd (lingä Berettyóújfalu)18. Bethlen revine asupra asediului Lipovei, amintind peste un an intr-o scrisoare adresatä caimacamului, in care aratä cä opera^iile militare 1-au costat mai múlt de 200 de mii de taleri19. Atit in scrisoarea citata mai sus, cit §i in celelalte, Bethlen prezintá predarea Lipovei ca о initiativä de-а sa §i nicidecum ca satisfacerea unor revendicäri violente ale turcilor, Prin acest vicle§ug dore$te sä-§i facä merite ín fata Porfii, spre a avea in viitor о mai maré libertate de actiune. Curtea din Praga i$i dá seama cä actiunea promptä a lui Bethlen ín ocuparea §i predarea Lipovei a creat о situate favorabilä Transilvaniei fatä de turei, de aceea räspinde^te peste tot vechea acuzatie provenitä de la Khlesl §i Homonnai, dupä care Bethlen ar fi omul devotat al turcilor, §i un du?man al lumii creatine20. Dar domnitorul ardelean este un politician realist, care $tie cä ín epoca de ascensiune a „semilunei“, la zece zile depärtare de Adrianopol, in imediata vecinätate a imperiului otoman, numai о conceptie care admite mici concesiuni are §anse de reu$itä in actiuni mai ample. Pe de altä parte este primul domnitor transilvänean care recunoa$te faptul cä suzeranitatea Portii este о realitate peste care nu se poate trece, iar о politicä prohabsburgicä n-ar avea alt rezultat, decit schimbarea tutelajului $i о prigoanä religioasä din partea bisericii catolice. In actiunile sale Bethlen are in vedere §i faptul, cä о asemenea linie politicä asigurä posibilitäti mai realiste spre stringerea relatiilor cu Moldova ?i Tara Romäneascä21. Bethlen era oricum in tóiul pregätirilor militare, chiar $i inain te de incursiunea sa in sud-vestul tärii. Ultimátumul sosit incä in februarie 1616 solicitä §i participarea lui Bethlen cu trupe auxiliare aläturi de turci. Begler-begul Bosniei — Skender-pa$a — aratä in acest document, cä in Moldova au in trat duijmanii sultanului incä in noiembrie 1615, §i de aceea suveranul ture a mobilizat о armatä imensä. Pe lingä trupele din 10 Pray, Georg, Gabrielis Bethlenii principatus Transsilvaniae coaevis documentis, Pestini, 1816, Tomus I, pp. 28—29. 11 Kővári, op. cit., p. 223. is Szekfű Gyula, Bethlen Gábor, Budapest, 1929. p. 59. is Török-Magyarkori Államokmánytár, Szerkesztették és jegyzetekkel ellátták Szilády Áron és Szilágyi Sándor. Első osztály, Okmánytár, Pest, 1865, I, p. 181 (in continuare TMÁO). 20 EOE, VII. pp. 293—295. 21 Bethlen Gábor kiadatlan politikai levelei, kiadta Szilágyi Sándor, Budapest, 1879, p. 60.
