Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
7 SAPÄTURILE DE LA VOIVODENI 87 II. c — strächini-castroane cu buza te§itä drept in afarä, abia rotunjitä. Toate cele trei variante cuprind vase cu peregi foarte sub^iri, fundul drept — plat, avind diametrul gurii intre 14 — 20 cm. Tipul III. vase de provizii „dolia“ (Krausengefässe). In cadrul acestui tip menponäm trei fragmente ceramice din douä vase diferite, de mari dimensiuni, cu peregi gro§i (pl. LXIV/16). Ambele sínt decorate cu benzi de linii in val, adinc incizate in corpul vaselor18. Tipul IV: capace de vase (pl. LXIII/8, 14, 16). In secfiunea „A“, in zóna mormintului, au fost gäsite douä capace fragmentare, care au putut fi reintregite. Ele sínt lipsite de Ornamente, de forrná obi§nuitä, cu minerul rotund, marginile drepte sub(iate, avind un aspect general de conicitate. Diametrul de circa 7,5 $i respectiv 9 cm. Extrem de larg räspinditä ín Dacia románé §i post-romanä le intilnim pinä tirziu in perioada prefeudalä $i chiar in epoca feudalä. Prezentarea materialului ceramic de la Voivodeni, se incheie cu fragmente de vase de culoare cenu§ie, ori avind nuan(e de cenu§iu-castaniu, fragmente ce au apar(inut urmätoarelor forme: a. — vase piriforme, de culoare cenu§iu-negricios, pastä impurä, bine arsä, lucrate la roatä, au buza evazatä cu marginea te§itä. De la umär in jos sint ornamentate cu caneluri orizontale, realizate prin impresiunea degetelor in timpul rotirii pe roatä. (Pl. LXIV 17, 18). b. — vase de tip borcan, cenu§iu spre brun-castaniu, cu pietricele in pastä, lucrate la roatä, au gitul alungit, cu buza u§or räsfrintä §i te§itä, neornamentate. Ambele forme (a—b) se incadreazä cronologic, pe baza unor analogii de la Band Valea Largä §i No$lac, in perioada secolelor VI—VII19 (pl. LXIV T9). ★ Din prezentarea materialului ceramic de bazä (grupele I—IV) s-a desprins $i datarea acestuia, pe baza refeririior care s-au fäcut. Astfel, atit ceramica ro$ie, eit §i cea de culoare cärämizie este de facturä romanä provinciáié, folositä de populafia daco-romanä autohtonä pe о perioadä de timp cuprinsä pinä in sec. al IV-lea e.n. Aceasta se intrepätrunde cu ceramica cenu§ie — finä, de bunä calitate, cu ceramica cenu§ie — negricoasä, zgrunfuroasä, de facturä Síntana de Mure§ — Cerneahov, materialul de la Voivodeni marcind un aspect al acestei culturi. Dezvelind in satui Sintana de Mure§, la circa 3 km de Tirgu Mure§, in anul 1903, un cimitir cu 74 de morminte20, István Kovács avea sä contribuie la identificarea unei noi culturi arheologice in (ara noasträ, cu vaste legäturi ín est pinä la Nipru $i de la Dunärea de Jos pinä in regiunea Pripetului §i Bugului — cultura Sintana de Mure§ — Cerneahov. 18 cf. K. Horedt, Festgabe K. Tackenberg zum 75, Geburtstag, Bonn, 1974, p. 165. w Ioana Hica, Un cimitir din secolul al VII-lea e.n. la Valea Largä (jud. Mure?), SCIV, 25, 1974, 4, pp. 517—526. 20 A. Zrínyi, op. cit., p. 147.
