Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
3 SAPÁTURILE de la voivodeni 83 printre oasele scheletului, acestea fac parte, eredem, din vase sparte intenfionat cu ocazia ceremoniei funerare. Masa de chirpic ars cu ürme de nuiele (pl. LXII/1—4), care s-а semnalat deasupra mormintului, ar putea fi de la peretele unui bordei aflat ín imediata apropiere §i care s-а dárimat in urma unui incendiu, sau a unei constructü in legáturá cu mormintul. Desigur, ipoteze in acest sens s-ar putea emite incá foarte multe, dar numai odatä cu reluarea ре о arie mai intinsä a cercetärilor, care sä dueä la clarificarea problemei, daeä avem de-а face cu о asezare care include in perimetrul ei si morminte de inhumane, sau numai cu о necropolä, vom putea sä ne pronunfäm in mod sigur. Lipsa momentanä din perimetrul säpat a unui termen de comparare pentru a putea face observatii mai -exacte, ingreuneazä deocamdatä formarea unei opinii ferme in aceastä chestiune. Din informatiile unor persoane din localitate, rezultä cä s-ar mai fi gäsit, cu ani in urmä, numeroase materiale, vase intregi si conducte din lut ars pentru apä, in locul fundafnlor §colii generale, a terenului de sport §i in grädina §colii, lingä un izvor care curge §i astäzi. Toate aceste puncte se aflä in imediata apropiere a sondajului nostru, iar informatiile despre eie converg spre intärirea supozifiei privind existenja in aceastä zonä a unei intinse a$ezäri umane. In sus^inerea acestei ipoteze trebuie sä finem cont si de pozifia geograficä a terenului, un promontoriu intins cu vedere largä spre lunca Mure$ului, pozitie care asigura locuitorilor lui numeroase avantaje strategice. ★ Materialul cél mai bogát §i reprezentatív, rezultat din cele douä sectiuni ale sondajului de la Voivodeni, il reprezintä ceramica. Cea mai veche prezenfä о constituie un fragment dintr-o cea§cä cärämizie, cu decorul realizat prin impresiuni cu unghia, avind toarta in „ansa lunata“, fragment ce dateazä din perioada de tranzifie la epoca bronzului, cultura Cofofeni (pl. LXIII/1). Urmeazä cinci fragmente de dimensiuni mai mid, aparfinind urmätoarelor tipuri de vase: unui vas-strecurätoare, de culoare cenu?ie-inchisä (pl. LXIII/2), unei strächini cu buza crestatä, cärämizie, unei strächini cärämizii cu un relief incizat cu unghia (pl. LXIII/3), datate in epoca bronzului, cultura Schneckenberg (?), si a douä väscioare sau cänife decorate cu impresiuni punctiforme pe umär, una cenu§ie, cealaltä cärämizie, de asemenea din epoca bronzului, cultura Wietenberg (pLXIII/4—5). Cele mai multe fragmente apartin ceramicii de culoare cenu?ie — surä, dintr-o pastä impurä, zgrunfuroasä, asprä la pipäit, §i ro§ii-cärämizii, de facturä romanä provincialä, datate in a doua jumätate a secolului al III-lea — secolul al IV-lea e.n. Luind drept criteriu de clasificare tehnica de execute §i calitatea pastei, culoarea si profilul fragmentelor descoperite, ceramica se poate . impärji in urmätoarele grupe: I. Ceramicä de culoare ro§ie, de facturä romanä provincialä, din
