Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Recenzii
Lutz Röhrich, MÄRCHEN UND WIRKLICHKEIT. DRITTE AUFLAGE (BASM SI REALITATE. EDITIA A TREIA). Wiesbaden, Franz Steiner Verlag GmbH, 1974, 12 320 p. Antonimia basm-realitate a fost exprimatä de muRi cercetätori incä din primele decenix ale secolului nostru. Ea a fost studiatä insä pentru prima oarä temeinic, multilateral, de Lutz Röhrich, autor al unor lucräri deosebit de valoroase in contextui folcloristicii europene. Märchen und Wirklichkeit are о problematicä foarte bogatä. Ea cerceteazä basmele germane, extinzindu-se, de cite ori e posibil, asupra basmului european si chiar extraeuropean. Autorul aratä cum au fost definiti termenii basm = „povestire fantasticä“, care „nu se poate intimpia in realitate“, care „contrazice legile naturij etc. si realitate, care a evoluat de la sensul originär: wirklich — was wirkt (real = ceea ce are efect), ajungind sä desemneze, incepind din evul mediu, „ceea ce poate fi conceput cu simturile“ (p. 244). De altfel, intre basm §i realitate existä о foarte strinsä legäturä: „basmul e fantastic si realist in acelasi timp, acest amestec formeazä о parte importantä a insedi fiintei sale“. Intr-o altä formulare, aceeasi idee e exprimatä §i de L. Säineanu (Basmele románé..., Bucure$ti 1895, p. 31), care sustine cä in basme, aläturi de impärati ?i impärätese „intilnim uneori un fecior de boer maré, un mos §i о babä, un pustnic, о pereche de oameni muncitori, un orfan si un ciobänas“, care „se inaltä totdeauna la rangul suprem al gloriei umane“. In a doua sectiune a cärtii, Röhrich stabilere raportul pe care il au diferitele spécii ale literaturii populare cu realitatea. Primele observari referitoare la aceastä problemä le datoräm fratilor Grimm. Ei apreciau cä basmul e mai poetic, in timp ce legenda e mai istoricä (aceastä diferentiere a fost preluatä si de L. Säineanu, op. cit., p. 200). Intr-adevär, legenda se referä la un anumit loc si la о anumitä persoanä, ea pare sä fie mai aproape de realitate si e crezutä, pe cind basmul anuleazä elementele care ar ingädui fixarea actiunii in timp si spatiu (p. 12). Chiar §i acele motive literare sau personaje, care apar deopotrivä in basm si in legendä, dobindesc, in fiecare din aceste spécii, insusiri particulare. Exemplele indicate de autor in aceastä privintä sint numeroase, provin din folclorul mai multor popoare $i conving. Dintre legende, mai apropiatä de realitate pare sä fie cea etiologicä: ea se sträduieste sä explice, sä afle cauzele unor fenomene din naturä, pe baza celor ce ?tie sau crede poporul despre eie. Avindu-?i originea intr-un mit in care se credea, legenda etiologicä nu mai este totu?i, in zilele noastre, о realitate crezutä (p. 36). In schimb, snoava se hräne§te din realitate si chiar cind uzeazä de elemente supranaturale, ea rämine pe pämint, departe de magic (p. 58). Dupä ce constatä cä situatia realului in povestirile populare diferä de la о epoeä la alta ?i de la un popor la altul (pp. 60—61), Röhrich trece la cercetarea basmului in imaginea magicä a lumii (pp. 63—158). E un capitol deosebit de interesant, plin de observatii §i conexiuni surprinzätoare; elemente greu de inteles si de interpretat din basmele unui popor se clarificä prin conexarea lor cu basmele altor popoare. Sint puse astfei in evidentä straturi de mentalitate comune popoarelor pe diferite trepte ale evolufiei lor culturale. Astfel, vraja care se bazeazä pe principiul similia similibus, de pildä, explicä о serie de elemente literare de basm, cum ar fi „fuga magicä“: urmäritä de zmeu etc., tinära pereche aruncä succesiv о perie, un piaptän si о oglindä, care se transformä intr-un munte de perie, intr-unul de piaptän si in altul de oglindä; ultimul fiind de netrecut, fugarii sint salvati (cf. $äineanu, op. cit., p. 356; Povepti din Transilvania. Cluj-Napoca 1975, pp. 124—133). Räspindit la toate popoarele, motivul aruneärii in urmä a unor obiecte reprezintä „o exagerare fantasticä, de basm, a unei intimpläri, in sine,