Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Recenzii

Alexandru Fopescu, ‘RUMÄNISCHE ERNTEBRÄUCHE (Obiceiuri románesti de recoltare), Bonn, 1974, 249 p.

De la Ion Ionicä (Dealu Mohului, Bucuresti, 1943), obiceiurile de secei'is n-au constituit obiectul unei cercetäri de amploare pinä la Alexandru Popescu. Acesta realizeazä о tezä de doctorat (prezentatä la 13 februarie 1974, avind ca referent pe cunoscutul prof. Mathias Zender), la Universitatea renanä Friederich Wilhelm din Bonn, despre Obiceiurile romäne?ti de recoltare. Ea a fost imprimatä la Ing. H. O. Hövelborn — Bonn.

Lucrarea se compune dintr-un studiu (pp. 9—160), note si bibliografie (pp. 161—176), anexe (pp. 177—211), indici .si rezumat (pp. 234—249). Autorul ei a avut la dispozitie trei bogate arhive de specialitate (a Institutului de etnografie §i folclor Bucuresti, a Sectorului de etnografie si folclor Cluj-Napoca, arhiva Atlasului etnografie german din Bonn), la care se adaugä citeva articole románesti si о vastä bibliografie sträinä. A intreprins §i citeva culegeri de material din teren privitoare la temä.

Alexandru Popescu relevä caracterul ciclic al obiceiurilor populare, ineadreazä obiceiurile de recoltare intre celelalte obiceiuri de muncä, dupä care trece in revistä lucrärile románesti consacrate temei sale. El subliniazä baza socialä si economicä a obiceiurilor de recoltare, cerceteazä obiceiurile de la inceputul si sfirsitul recoltärii, pentru ca partea cea mai mare a studiului sä о consacre, in mod asteptat, särbätorii recoltärii (pp. 73—136). Descrierea obiceiului cununii (a sceptrului, penei) e fäcutä cu migalä, iar textele poetice care-1 inso(esc sint date in text paralei romän-german. Autorului nu-i scapä obiceiurile de recoltare ale populatiei germane din Románia, nici consemnarea obiceiurilor contemporane la seceris.

Interpretarea materialului faptic se realizeazä in capitolul final (pp. 137—160), unde se stabileste apropierea dintre obiceiurile de recoltare §i credintele privitoare la primele fructe. Schema aleätuitä de autor (p. 147) concretizeazä intreaga sa conceptie, care porne^te de la valoarea magicä a primului, primele spiee (care fie cä sínt läsate pe cimp, fie sint aduse acasä); din ele se dezvoltä obiceiurile de sfirsit ale recoltärii, ultimele spice, care pot fi aduse in gospodärie sau päräsite pe ogor, operarie care se realizeazä cu sau färä alai, acesta din urmä oferind cadrul särbätoresc al obiceiului. Al. Popescu discutä fiecare motiv al obiceiului cununii, pe baza celebrei lucräri a lui W. Liungmann, Traditionswanderung Euphrat-Rhein. Studien zur Geschichte der Volksbräuche (Helsinki, 1937) §i, färä a neglija posibile influente orientale, subliniazä rolul factorilor sociali locali in structura si profilul obiceiului si importanta obiceiurilor de recoltare pentru cercetárile etnologice europene.

Valoarea lucrärii e sporitä de bogatele anexe, care cuprind textele §i melodiile unor texte, 43 reproduceri fotografice (cele mai multe preluate de la Ion Ionicä, H. H. Stahl, Apostol Culea, iar 8 au caracter inedit) ?i 11 härti. Bibliográfia lucrärii cuprinde сса 80 de lucräri románesti si sträine, incepind de la studiul monografic al lui Ionicä, pinä la mici articole de ziar (Tribuna Ardealului, Facia, Turda etc.). Aici s-au strecurat insä citeva erori, pe care le semnaläm; se impun citeva precizäri: uneori indicabile bibliografice nu sint suficiente: la Gavril Bichigean (citat Bighigean!), Gogea. .., in Comoara Satelor 5, 1926, A. Popescu nu indicä paginile 69—72; indicatia Domide, M.: Cununa, Familia 17, 1871 este insuficientä; trebuie adäugat: pp. 248—249; indicatia German, Traian: Alduitul cununii..., Comoara Satelor 3 (1926), 7—8 trebuie indreptatä astfei: 4, 1926, pp. 101—107; citarea lui Gorovei, Artur si Mihai Lupescu, Botanica popularä, in ßezätoarea 15 (1936) 6 trebuie corectatä in: 15, 1915, pp 7—166; nu se cunoaste о autoare cu numele Cristescu-Eretescu, Stefánia, ci Cristescu-Golopentia, Stefánia (cf. p. 171) ?i nici

50 — Marisia vol. VIII