Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Recenzii
iRECENZlI 775 3 lemn aratä cá pártile lemnoase au fost din frasin. Nu s-au pástrat ürme care sä arate numärul spifelor de roatä. Dr. Ulrich Schaaf semneazä un studiu (Keltische Eisenheime aus vorrömischer Zeit = Coifuri celtice de fier din perioada proto-romanä) consacrat trecerii in revistä a coifurilor celtice cunoscute, examinate din punct de vedere tehnologic (examene Röntgen, observatii in cursul restaurärii etc.), examene in baza cärora materialul este clasificat in patru grupe: coifuri de fier cu apärätor de ceafä aplicat cu nituri (13 piese, printre care $i coiful de la Silivas); coifuri de fier cu calota intäritä (3 piese, printre care ?i cel de la Ciumesti); coifuri de fier cu aplice de bronz (28 piese din 17 stafiuni); coifuri cu calota semisfericä (3 piese). fntr-un articol intitulat Gedanken zur frühesten Glasherstellung in Europa (Idei privind cea mai timpurie fabricare a sticlei in Europa) Thea Elisabeth Haevernick ajunge la concluzia cä lumea celticä avea citeva centre de sticlärie (Dürrnberg lingä Hallein, Manching, probabil $i Bibrakte, Staré Hradisko), unde s-au confectionat bráfári de sticlä. Fabricarea sticlei nu inseamnä insä confecfionarea unor recipiente din sticlä. Märgelele de sticlä (albastre cu spirale galbene) din Latene-ul mijlociu sint considerate, de asemenea, produse locale, din centre situate la nord de Alpi. Descoperirea sticlei nu este legata numai de Egipt, ci de Mesopotamia, Egipt si Micene. Harta descoperirilor ne aratä cá in perioada romaná sticla nu prea venea de la räsärit in Europa Centralä. ln schimb, modelarea sticlei prin suflare, este un import roman din provinciile de räsärit care s-а adoptat de vechile centre celtice de sticlärie, ca de ex. Emona (Laibach). Atrage atenfia cercetätorilor asupra sarcinilor de rezolvat in acest domeniu. ln incheierea volumului se prezintä obisnuita dare de seamä asupra activitätii MCRGM. Remarcäm la acest capital bogát ia acti vi táti lor educative, atit cu ?coli, cit §i cu publicul matur. ★ ln ce prive$te prezentarea graficä a volumului, ea este irepro?abilä. Aceastä constatare priveste atit plänkele, cit si ilustrafiile din text. Este remarcabil, mai ales, stilul desenelor: acest stil „pointilist“ este capabil sä redea tonuri si ca atare, are о valoare documentarä deosebitä, el relevind, poate, si acele träsäturi ale pieselor, care la fotografiere eventual se pierd printre detalii. Nu putem trece cu vederea citeva constatäri. Am putea reprosa lui Peter Schauer folosirea, ca unicä sursä bibliograficä pentru fara noasträ, a lucrärii lui J. Hampel (cf. p. 120). Poate ar fi fost util sä se aminteascä de cätre Dr. Ulrich Schaaff problematica descoperirii coifului celtic de la Silivas, problemä in care nici specialiStii nostri nu au spus incä verdictul. ★ ★ Confinutul volumului ne trezeste anumite ginduri in legäturä cu abordarea stiinfificä a unor teme, in aparenfä minore. Prin contribufia cercetärilor unor discipline din domeniul stiinfelor naturii — necesitatea expertizelor de acest gen de mult se subliniazä la forumurile noastre stiinfifice — poate arunca eite о razä de luminä asupra unor fenomene greu sesizabile de cätre istorici; se dovedeste, о datä mai mult, necesitatea cercetärilor interdisciplinare. Iar rezultatele atinse in domeniul restaurärii de cätre colegii nostri de la MCRGM trebuie sä ne constituie un imbold pentru respectarea recomandärilor metodologice cuprinse in Legea nr. 63/1974 Si instrucfiunile de aplicare a acesteia. A. Z.
