Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Recenzii
Eugenia Zaharia, POPULATIA ROMÄNEASCÄ IN TRANSILVANIA IN SECOLELE VII—VIII (CIMITIRUL Nr. 2 DE LA BRATEI) Ed. Academiei R. S. Romania, Bucuresti, 1977, 136 p., 39 figuri in text §i о anexä. Seria monografiilcr arheologice romäne$ti s-а imbogätit prin aparitia unei noi lucräri, sub semnätura ccreetätoarei bucurestene E. Zaharia, in care este prezentat cimitirul biritual din secolele VII—VIII (cimitirul nr. 2) din complexui de a$ezäri Si cimitire descoperite $i cercetate pe teritoriul comunei Bratei, intre anii 1959—1975. Aceastä lucrare dedicata cercetärilor arheologice intreprinse la Bratei, constiiuie al doilea volum al monografiei Bratei, dupä prezentarea de cätre Ligia Bärzu, in anul 1973, a cimitirului nr. l (daco-roman) din secolele IV—V. Säpäturile arheologice efectuate in aceastä localitate, au insemnat о contribute importantä ín domeniul arheologiei prefeudale, ele fiind de о importanda fundamentale pentru dovedirea continuitátii daco-romane la nordul Dunärii, de-а lángul mileniului intti, proces ilustrat de continuitatea de cultura matériáid, de caracterul s&u daco-roman, de riturile fi ritualurile folosite, de continuitatea de locuire in aceeasi vatrá. Dupä Prefata care deschide volumul §i din care am extras in rindurile precedente citeva din ideile de bazä ale lucrärii, in Introducere, autoarea expune ideile sale privind rolul $i importanta istoriei in dezvoltarea social-politicä $i culturalä a tuturor romanilor, pornind de la discursui tmuf de Mihail Kogälniceanu, la 24 noiembrie 1843, cu prilejul deschiderii cursului de istorie nationals la Academia Mihaileaná din Ia$i-Facindu-?i о adeväratä proiesiune de credintä, autoarea aratä: „Noi romanii — ca locuitori sedentari de totdeauna ai acestui pämint — avem nu numai dreptul, dar sintem mai bine zis obligafi sä ne cunoaftem istoria, care incepe odatd cu primii locuitori. Aceasta este rostul fi dreptul istoriei noastre in general fi al istoriei vechi in special... prin care trebuie sä intelegem cd noi romanii n-am venit de nicdiem, cd nu ne-am cucerit pämlntul de la nimeni, cd trdim de mii de ani in vatra noasträ strävechs. Urmeazä apói un Scurt istoric: cercetäri fi Probleme in care este infäti?at debutul säpäturilor de la Bratei, conditiile descoperirii primelor vestigii arheologice, importanta acestora in interpretarea descoperirilor de la Ipote?ti-Cinde§ti §i Dridu, etapä istoricä cind se pun bazele formärii poporului román. Este scoasä in evidentä importanta documentelor arheologice in situatia lipsei izvoarelor scrise referitoare la continuitatea romanilor la nordul Dunärii. Acest fapt se datoreazä, a?a cum subliniazä autoarea, nu disparitiei romanicilor de la nordul Dunärii, ci disparitiei viefii urbane, ... dupä retragerea ordonatä de Aurelian, in Dacia generalizindu-se viata ruralä, populaüa autohtonä fiind organizatä in ob$ti teritoriale caracterizate prin proprietatea funciarä privatä $i ereditarä, formatiuni economico-sociale ce se transmit $i epoch medievale. ln primul capitol propriu-zis al lucrärii, se face Prezentarea descoperirilor din cimitirul biritual din secolele VII—VIII de la Bratei, procedindu-se la о clasificare detaliatä, in cinci categorii a celor 210 morminte de incineratie descoperite $i la prezentarea pe grupe a acestora. Mormintele sínt analizate succimt, fiind infäti§ate principalele elemente ale acestora: forma gropii sepulcrale, orientarea, inventarul ?i dimensiunile ei, infelegerea lor fiind facilitatä de desenele reprezentind planul ?i profilul lor. in continuare, urmeazä cele 34 morminte de inhumafie, 11 morminte deranjate, un mormint avar cu cal cäruia i se aläturä un mormint de cal, dupä care este prezentatä Ceramica, formatä din vase intregi $i fragmentare, avind functia de ume sau vase-ofrandä. In incheierea capitolului, sint mentionate Obiectele gdsite in mormintele de incineratie fi de inhumatie.
