Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Note - Patrimoniu
766 V. LAZAR 2 ani de la unirea färilor románé. Gh. $incai, Räzboiul de independent (1877—1978), Ráscoala fáranilor din 1907, Luduß 600, 9 mai 1877—-9 mai 1945, In drum spre victorie. Oarba de Mure$, Cojoace populare transilvánene (ín colaborare cu Muzeul etnografic al Transilvaniei), File din istoria luptelor pentru independent, Portul popular de pe valea Gurghiului, Circularia cárfii vechi románe$ti in judeful Mure§ (1977), Tirnáveni 700, Avram láncú, 60 de ani de la Unire etc. Ele au fost organizate ín cinstea unor mari evenimente aniversative (Congresul educatiei politice ?i al culturii socialiste, ráscoala din 1907, Centenarul Independence^ 60 de ani de la fáurirea statului national unitar román) ?i au urmárit, aláturi de celelalte forme ale muncii educative, sä contribuie la formarea con§tiin(ei socialiste a maselor. Activitatea §tiinfificä, altä coordonatä a muncii personalului de specialitate, a constituit 0 preocupare permanentä. Ea s-а materializat printr-o amplä ?i continuä documentare in vederea imbogä(irii con(inutului tematic al expozitiei permanente ?i a elaborärii expozi(:iilor temporare ?i itinerante. In domeniul ?Шп(е1ог naturii au fost efectuate numeroase cercetári entomologice, ornitologice, ecologice ?i malacologice. Colectivul de specialitate a continuat cercetarea privind influenza inundatiilor ?i a lucrärilor de amenajare asupra populatiilor de animale acvatice ?i terestre din bazinul riului Mure?, ca ?i studiul complex al ecosistemelor acvatice ?i terestre de la Färägäu (lacul de aici fiind declarat rezerva(ie naturalä). Activitatea de cercetare arheologicä a fost axatä pe problema elucidärii unor fenomene ale culturii traco-dacice din acest spa(iu al (ärii, а progresului de romanizare a elementului dacic din perioada stäpinirii romane, respectiv prezen(a aceluia?i element daco-roman dupä retragerea aurelianä ?i continuitatea poporului román pe aceste meleaguri. ln anii 1976, 1977 ?i 1978 au continuat säpäturile in importanta a$ezare proto-tracicä Cotofeni de la $incai — „Cetatea päginilor“, säpäturi care au elucidat importante probleme legate de structura a$ezärii, cultura ei materialä (forma §i dimensiunea locuin(elor etc.). La Brincovene§ti säpäturile (in colaborare cu Institutul de istorie si arheologie din Cluj-Napoca) au dezvelit zidul sudic de incintä al castrului roman §i, partial, a$ezarea civilä din apropierea castrului. Eie au urmärit sä precizeze intinderea castrului, sistemul a$ezärii, formele de locuire, cultura materialä a daco-romanilor din canabae. Un sondaj amplu a fost efectuat in a$ezarea prefeudalä de la Voivodeni (sec. IV—VII); altele la Cuci §i Ogra (rapoartele de säpäturi in acest numär al Marisiei). Concomitent, a fost completat repertoriul arheologie al jude(ului cu noi descoperiri (Cuci, Riciu, Säcalu de Pädure etc.) ?i a inceput studiul tezaurelor monetäre descoperite in jude(ul Mure§. Cercetärile de istorie au urmärit eviden(a $i circularia cär(ii vechi in jude(ul Mure?, monumentele de culturä (arhitecturä), ca ?i unele teme speciale (Infiintarea gärzilor nationale in jude(ul Mure? in toamna anului 1918; Infäptuirea reforméi agrare din 1945 in plasa Mure?ului de Sus; Legäturile culturale romäno-maghiare in sec. XIX—XX).
