Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Note - Patrimoniu
762 I. HICA-ClMPEANU, A. MURE$AN 2 ?oara n-a fost studiat din punct de vedere antropologic, nu putem stabili daca el apartine unui bärbat sau unei femei. Precizäri de ordin cronologic in plus poate oferi deformarea craniului. In Transilvania se cunosc morminte cu cranii deformate in urmätoarele localitäti: 1. Arad (jud. Arad)4, 2. Bahnea (jud. Mures)5, 3. Cipäu (jud. Mure?)6, 4. Galatii Bistritei (jud. Bistrita Näsäud)7, 5. Lechinta de Mure? (jud. Mure?)8, 6. More?ti (jud. Mure?)9, 7. Odorheiu Secuiesc (jud. Harghita)10 ?i 8. Unirea-Vere?mort (jud. Alba)11. La acestea se adaugä acum ?i Sighi?oara. Dintre punctele enumerate mormintele de la Cipäu, Galatii Bistritei, Lechinta de Mure? ?i More?ti sint datate in secolul al VI-lea e.n., la care se adaugä foarte probabil ?i Sighi?oara, iar Arad, Bahnea, Odorheiu Secuiesc sint descoperiri izolate ?i nu pot fi datate cu sigurantä. Pinä la pub'licarea mormintului recent descoperit la Unirea-Vere?mort, nu ne putem pronunta in privinta incadrärii sale cronologice. Tinind seama insä cä acele morminte cu cranii deformate, la care se poate stabili datarea, apartin secolului al VI-lea e.n., este de presupus cä ?i celelalte in rindul cárora se inscrie ?i cel de la Sighi?oara pot mai degrabä apartine aceluia?i secol. Referitor la obiceiul deformärii craniene acesta se räspinde?te pe teritoriul Europei centrale datoritä a?ezärii hunilor in Cimpia Tisei. Dupä präbu?irea dominatiei lor, obiceiul inceteazä in general, pästrindu-se doar in anumite teritorii bine delimitate, care n-au nici о legäturä istoricä ?i geograficä íntre ele, fiind locuite de semintii diverse ?i anume in Cimpia Tisei la gepizi, in Crimeea la goti ?i in nordul Caucazului la alani. Explicatia deformärii craniene la aceste populatii se datore?te influentei exercitate asupra lor de cätre populatia hunicá12. Pentru aparitia acestei practici in Transilvania abia, ?i, deocamdatá, exclusiv in morminte datate in secolul al VI-lea, sint posibile douá exniu §i numai odatá la picioarele scheletului. La More$ti, de asemenea majoritatea pieptenelor sint a$ezati aläturi de craniu. Cf. D. Popescu, in Dacia, N.S., XVIII, 1974, p. 206. 4 L. Bartucz, in DissPann, II, 10, (Laureae Aquincenses), I, 1938, pl. 78/4; 80/2; idem, in DolgSzeged, 12, 1936, p. 202. 5 Idem, in DissPass, II, 10 (Laureae Aquincenses), I, 1938, pl. 78/3. 6 W. Wolski, D. Nicolaescu-Plopsor, in Studii §i cercetari de antropologie, 9, 1972, 1, pp. 5, 8—11. 7 Informafie amabilá din partea colegului R. Harhoiu. 8 Informajie amabilá din partea colegului N. Vlassa. 0 D. Popescu, op. cit., p. 192, fig. 3, mormintul nr. 9. 10 J. Wemer, Beiträge zur Archäologie des Attila — Reiches, München, 1956, p. 107. 11 Inedit, informape amabilá din partea colegului M. Rusu. 12 Asupra deformärii craniene, vezi J. Wemer, op. cit., pp. 5—18; alti istorici ii desemneazä pe alani ca principali purtätori ai acestei practici. Cf. Fr. Altheim, Geschichte der Hünen, Berlin, 1959.
