Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - III. Etnografie

728

L. I$TOC, GH. PETRESCU

56

Materialul sonor deseris, ín cíntare, devine idiomatic, adäogindu-i-se aspectele metrice $i ritmice, ce contureazá motivele limitate §i ele ca numár. Din combinarea diferitá a acélóráéi celule iau na^tere formule ritmico-melodice caracteristice pentru inceputul rindului, pentru mijloc §i pentru ultimul rind. Cele mai stabile rämin prímül §i ultimul rind; mijlocul poate fi amplificat prin el ínsu$i: plasarea acélóráéi profiluri in rindul dói, sau deplasarea lor in trei etc.

pentru rindul dói, trei, patru.

Individualizarea motivelor (prin elemente similare de alcátuire care uneori sint identice mai multor producfii) face posibilä particularizarea grupelor de variante comune tipului general pe care-1 deseriu. In sensul acesta, motivele ce se confundá uneori cu intinderea rindului melodic constituie elemen túl de apropiere al varian telor; in funcfie de freevenfa acestora se poate desprinde caracterul elastic al integrärii formale. Vom intilni astfei posibilitatea combinärii (de о anumitä stabilitate) motivelor, constant, ceea ce duce la afirmarea tiparului formal: de la 2 la 7 rinduri melodice. ln timpul cintárii se constatá о elasticitate a strofei maik

Ex. (mg. 1467 f.)

Pariando rubato (^ = 200)