Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
726 L. I$TOC, GH. PETRESCU 54 CINTECUL PROPRIU-ZIS — considerari muzicale — Cintecul propriu-zis reprezintä aici gcnul muzical cél mai vital cu functii multiple. In afarä de functia lui de bazä, incetul cu incetul a pätruns in toate speciile liricii populare; el acoperä astfei texte poetice proprii ca tematicä $i functie altor genuri, cum ar fi balada $i doina; aläturi de acestea, cintecul propriu-zis i§i extinde aria de cuprindere $i asupra unor spécii ale liricii ocazionale: cintecul de leagän, cintecul de cätänie. Pe de altä parte, unele texte apartinind liricii de amäräciune si necaz, prin intrebuin^area lor frecventä in unele momente ale ritualului funebru (v. Cintecul ritual funebru) i?i dubleazä functia. Cu alte cuvinte, ci§tigind tot mai mult teren, melodiile tradi^ionale ale unor genuri, aflate in desuetudine, au fost dublate sau inlocuite cu melodii de cintec propriu-zis. Acest fenomen de dublare ar putea constitui un indiciu asupra existentei, dezvoltärii si retragerii genurilor muzicale in repertoriul general al satului. Matériáiul cules $i cercetat, peste 300 de piese, se grupeazä in citeva categorii distincte: 1. Creatii locale; 2. Creatii apartinind unor „dialecte muzicale“ asimilate mai mult sau mai putin stilului local; unele integrate acestuia, altele netransformaié. Este vorba de creabile din imediata vecinätate a zonei: Cimpia Transilvaniei, Bistrita-Näsäud, precum §i de creatiile apartinind unui stil mai general transilvänean de largä circulate, sudul $i sud-vestul Transilvaniei, Muntenia Subcarpaticä; 3. Creatii de largä circulare in toatä tara, pätrunse mai recent in zonä prin mass-media; 4. Creatii de naturä semicultä $i cultä (v. cintecul ritual funebru, romante), vehiculate de intelectualii satului. Considerable muzicale se referä numai la primele douä categorii, deoarece, prin existenfa elementelor structural formale comune, atit creatiile locale cit $i cele asimilate exprimä о unitate in ce prive^te scara muzicalä generalä, melódia de aspect silabic, (rar melismatic), earacterul ornamentatiei, formule melodice specifice, sunetele pe care se fac cezurile interioare $i finale, locul acestora in cuprinsul melodiei, numärul rindurilor melodice, ritmul, mi$carea, emisiunea vocalä caracteristicä. Precizäm cä numai acélé cintece au fost asimilate, integrate sau transformate in stilul zonal, care au surprins elemente similare de gindire, organizare $i create. Bogätia variantelor muzicale, adäogatä la circulatia intensä a acestora in zonä, face posibilä о relativä relatie intre elementele de comunicare expresive: text-muzicä. О asemenea dimensionare a melodiilor peste tematicä, necesitä, fatä de clasificarea literarä, о organizare a materialului pe considerente structural-muzicale. Caracteristici muzicale zonale:
