Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
710 V. FLOREA 38 .. . De-a§ §ti, maicá, cá m-ai da / M-a$ duce, m-a§ spinzura — Mg. 1353, h), de$i nu-1 iube^te $i nu-i doreste toväräsia: Fuji, urite, de la spate, C-oi lucra a ta parte; Fuji, urite, d’ ingä mine, C-oi lucra §i pintru tine. (FA 06399, Solovästru, inf. Bogdan Rafila, 58 a.) Aria tematicä a cintecelor de amäräciune $i necaz este, insä, mult mai cuprinzätoare. Unele se referä la necaz, plasticizat printr-o frumoasä comparajie, frecventä in zonä (Doamne, aproape-s de näcaz / Ca näframa de obraz; / Doamne, aproape-s de urit / Ca picioru de pämint (Mg. 1355 c), pe care eroul liric l-а cunoscut incä din copilärie (Ardä-te foeu näcaz / De tinär copil te-am tras. / De te-ar traje uäri?icine / De tinär copil ca mine;/De te-ar traje uäri?icare/De tinär cu supärare (Mg. 1510 bb), de unde §i regretul acestuia de a se fi näscut (. . . Decit maicä m-ai fäcut/Mai bine m-ai §i pterdut. .. — Mg. 1509 1) sau, in alte cazuri, dorin(a sa de a muri: De-ar da Dumnezäu sä deie / Uomu necäjit sä peie,/Sä rämiie cui i bine, / Sä se sature de lume (Mg. 1624 I e). Alfele dau expresie amäräciunii si necazului pricinuite de singurätate (... Codrului i-ai dat negurä, / Mnie sä träiesc singurä ... — Mg. 1170 b; . . . D-a vinit cucu-ntr-o vreme / О gäsit puii cu pene: / Turture, ?e j-oi pläti / Pin’ $e mni-ai crescut puii? / Da, io nu $er nici о platä Färä cind oi §i beteagä, / Sä-m dai griu §i sä-m dai apä, / Sä mä-ntrebi di §e-s beteagä — FA 06224) sau de imbätrinirea prematurä, ,,de inimä rea“, de „supärare“: Trage bobii si ghice$te Codru di ce-ngälbine?te, Om tinär imbätrine?te? Codru de zäpadä grea, Omu de inimä rea; Codru de zäpadä mare Om tinär de supärare ... (Mg. 1356 f, Larga, inf. Pop Lucrefia, 42 a.) Nici natura, mereu aläturi de om, nu poate aduce, de data aceasta, alinare: Jelűi-te-ai §i n-ai cui, Jelui-te-ai codrului. Codrulu-i verde $i-mpenat. Nu crede la supärat; Codru-i verde §i-nfrunzit, Nu crede la näcäjit. (Mg. 1222 d, Solovästru, inf. Pescärus Maria, 60 a.)