Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
684 Г. CUCEU 12 mentele de bazä sint amplu dezvoltate si coerent legate. Rostul acestor íormule constä in asigurarea succesului practicilor propriu-z'se, in cadrul cärora eie inträ ca rituri orale. Un numär de 6 variante, provenite din Tbänesti28, Ibäne^ti-Pädure29, Adrian30 si Casva31 se remarcä in mod cu totul aparte prin motivele pe care le contin. Mult mai bine reprezentate sint in culegerea noasträ riturile de insänäto§ire care au fost consemnate in mai mult de 50 de informatii. ln rnedicina popularä, pentru fiecare boalä erau cunoscute mai multe procedee de vindecare, unele avind implicari ritual-magice. Existau, astfei, procedee simple, insolite sau nu de formule versificate, reduse la aplicarea unor substante sau obiecte si la sävirsirea unor gesturi rituale: stingerea cärbunilor32, spälarea cu apä „neinceputä“33, punerea unei „legäturi“34 cu mäträgunä, sare, argint etc. Toate acestea erau unanim cunoscute §i aveau о frecven^ä ridicatä in mediul folcloric al Väii Gurghiului, sävir§idu-se in orice conditii. Altele, mai complexe sub aspect formal, nu puteau fi efectuate decit de unele persoane: „muiere iertatä“, „läuza care a näscut gemeni“35 sau „o veciná mai cunoscätoare“. Practicile din aceastä categorie, insotite de formule orale elementare neversificate sau reduse la 2—4 versuri, prin care boala era amenintatä36 sau se invoca ajutorul unei fiinte supranaturale, au о sferä de circulatie restrinsä, dar nu pot fi integrate nici magiéi „specializate“, chiar dacä informatiile au fost furnizate de cätre descintätori reeunoscuti. Abia in cazurile complicate interveneau agentii magici renumiti, cunoscätori ai multor formule de incantare, stäpini pe tehnicile rituale de vindecare, cu repertoriile lor mai mici sau mai intinse. Un mare numär de practici ritual-magice — 34 — sínt insotite de „desdntece“, ce se rosteau, dupä cum se mentioneazä in titlurile acestora, la 20 de boli: de bube (4), de deochi (4), de buboi (3), de albeatä, de durere de cap, de potcä, de intors betesugul, de uimä, de sclintiturä (eite 2), de nijel, durere de mäsele, soare, orbalt, pociturä, „hali“ dintru eie, bolfe, fapt rosu, ulcior, de-nturnat (ipäturä $i de „sänätate“. Din Hodac au fost culese 12 descintece de la trei descintätoare37, iar din Adrian 7, tot de la trei persoane38. ln Casva39, Ibänesti40 si Ibänesti Pädure41 au fost consemnate, in 1934—1935, descintece de la trei descintätoare: Sara Maria, Todoran Paraschiva si Chirte§ Ludovica ale cäror repertorii cunosteau о bogát je §i о varietate deosebite (repertoriul primei=15 piese, ale celorlalte eite 11). 28 AFC 1474, p. 5 si 12, ini. Todoran Paraschiva, 65 a. 29 AFC 1476, p. 9—10, inf. Chirtes Ludovica, 58 a; 1481, p. 14—16, inf. Suceava Teodora, 61 a. 30 AFC 1477, p. 31—32, inf. Préda Susana, 51 a. 31 AFC 1479, p. 2—5, inf. §ara Maria, 47 а 32 AFC 1476, p. 7, Ibäne$ti-Pädure, inf. Chirtes Ludovica, 58 a. 34 AFC 1480, p. 1—2, Ca$va, inf Sara Maria, 47 a. 33 FA 011632—011638, Hodac, inf. Todea Rafila, 74 a. 35 AFC 1474, p. 1—11, Ibänesti. inf. Todoran Paraschiva, 65 a. 36 AFC 1475, p. 7—8. 37 AFC 1476, p. 6—7, Ibänesti, inf Chirtes Ludovica. 58 a. 38 AFC 1477. 39.4’ cf. ms. lui I. Muslea si N. Albu.
