Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
5 FOLCLORUI. VA 11 GURGHIULUI (III) 677 revin adesea in cadrul §ezätorilor de acest tip, pentru ca apói sä se integreze treptat si definitiv §ezätorilor de féméi, pe care le frecventeazä uneori pinä la adinci bätrinete. Sezätorile tineretului antreneazä insä de regula neveste tinere §i chiar mai virstnice, mai ales dintre acelea care prin talentul lor de bune povestitoare, prin firea lor veselä etc., contribuie la animarea acestei manifestari. Cit priveste locul unde se organizeazä sezätoarea, s-au produs in ultimul timp schimbäri importante si ín satele din Valea Gurghiului, ceea ce védette procesul ei de disolujjie. Ea nu mai are un loc fix, ca pe vre muri, ci se aflä de regula la casele unde existä fete fecioare, participantele recrutindu-se mai intotdeauna dintre vecini, färä nici un fei de ingrädiri de ordin social etc. In ceea ce ii priveste pe feciori, participarea lor nu se mai intemeieazä pe acela?i criteriu, al vecinátá^ii, ci pe cel afectiv, fiecare cäutind sä fie prezent acolo unde se aflä fata ре care о simpatizeazä. Odinioarä numärul sezätorilor ce se organizau intr-un sat era foarte redus, ceea ce aducea dupä sine cresterea numärului participantor, care se ridica pinä la 20—30 de in§i. Evoluind in timp, sezätorile au devenit mai numeroase, dar múlt mai limitate ca participare, numärind adesea eite 3—-5 fete sau femei. Sezätorile de tineret se desfä§urau in trecut dupä о seamä de rinduieli tradi(ionale unanim acceptate. Existau astfei reguli severe in ceea ce priveste modul de a§ezare a fetelor §i feciorilor in incäperea in care se desfäsura §ezätoarea. Fetele mari ocupau, impreunä cu feciorii mari, locul din fruntea casei, ,.dupä masä“; cele mai tinere, locurile läturalnice, pe lingä vaträ, ajungind pinä spre u§ä. Locul central in desfä^urarea §ezätorii revenea celor din fruntea casei, in timp ce „incepätorii“ erau adeseori asisten(i pasivi, simpli beneficiari ai manifestärilor eelorlalfi. Ei nu participau astfei la jocurile ce se organizau §i nici mäcar la discutii. In gama lor largä $ezätorile traditionale cuprindeau un repertoriu folcloric foarte divers, complex, incepind cu cintecele (cele de dragoste mai ales), povestile §i povestirile, indeosebi cele cu caracter superstifios (despre Marjolea, Bala, Strigoi ?i altele), ghicitorile, dansul etc. pinä la jocurile de §ezätoare, acele care, prin caracterul lor antrenant, fäceau farmecul acestor manifestäri. In trecut exista chiar о anume ordine de desfä^urare a repertoriului folcloric. In cadrul acesteia jocurile de sezätoare vin sä marcheze fiecare din etapele principale ale convenirii. La inceput, sint prezente numai fetele, care, in timp ce lucreazä (torsul, cusutul, impletitul.. .), discutä pe marginea diverselor intimpläri din viafa satului, fac glume, cintä etc. Sezätoarea impune insä prezenfa feciorilor, ceea ce aduce dupä sine un prim moment al desfäsurärii jocurilor; cele pentru aducerea feciorilor in $ezätoare. Intre acestea cel mai freevent apare in zonä „datul cu sita“, al cärui text, bine pästrat, indeplineijte astäzi о funefie pur distractivä, ca de altfei jocul in intregimea lui. Apoi, la un timp dupä sosirea feciorilor §i dupä un nou val de discu(ii, glume, cintece, povestiri etc. jocurile de sezätoare propriu-zise (cu fete $i feciori) vin sä se desfä§oare in toatä amploarea lor. Am descoperit in repertoriul activ §i pasiv al informatorilor din sa-
