Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
610 V. TRUTA 20 Firele de cinepä vopsite sint mai intii läsate sä se usuce, apói spälate in mai multe ape pentru a elimina vopseaua superficial fixatä. Depánatul. Virtelnita ln satele cercetate am intilnit douä tipuri de virtelnita: a) orizontalá (suportul sculului se mi$cä ín plan orizontal) si b) verticalá (pl. LXXXIX/B), numitä si „virtelnita peste cap“ (suportul sculului se miscá in plan vertical); aceasta este mai rar intílnitá. Virtelnita orizontalá are mai multe variante: — virtelnita pe butuc. Párti componente: douä „lopätele“, un „fus“, patru „raze“. Fusui este scurt $i fixát intr-un butuc masiv. ln timpul depänatului este asezatä pe masä. — virtelnita cu crac: fusul este fixát intr-un crac natural de lemn. Ea poate fi scundä sau inaltä. Din aceastä forrná eredem cä a evoluat virtelnita cu „fus cu cruce“. Are acelea$i párti componente ca virtelnita cu butuc, fusui este insá mai lung (сса. 1 m) fixát ín partea de jós intr-o „cruce“ formatá din douä bucáfi de lemn. Este plasatá in mijlocul casei. Inälfimea fusului permite lopäfelelor sä treaeä peste masä si pat. La capetele fieeärei lopätele sint patru gäuri in care sint introduse razele (suport pentru tort); cu ajutorul lor, jirebia poate fi intinsä optim. Lopätelele sint astfei dimensionate incit dublul distantei dintre douä raze aläturate sä fie egal cu lungimea rä$chitorului (4 coti). Circumferinta virtelnitei trebuie sä fie deci de 8 coti pentru cä, atunci cind a fost luatä de pe rä$chitor, jirebia a fost „despärtitä in douä“. Jirebia este impärtitä pe cele douä ie$induri ale razelor, incepind din dreptul atei care leagä rostul. Dupä ce jirebia este suficient de intinsä (prin mutarea potrivitä a razelor in gäuri), se dezleagä rostul, se ia firul de deasupra din rost $i „mergi pe el pinä dai de capät“. Afa rostului nu se scoate pentru cä atunci cind se rup sau se incurcä firele, numai de aici, de la rost, se mai descurcä (de aici $i expresia „a-i da de rost“, „a-i da de capät“). Depänatul constä in a lua invers firele „de cum о fost rä$chiete“. Tortul se deapänä trecind firul printr-un petec de pänurä: firul devine mai lucios, se íntinde si se subtiazä. Acest petec de pänurä mai are $i rostul de a proteja incheieturile falangelor pe care firul de tort le poate „täia“ pinä la singe. De pe о jirebie rezultä 2—3 gheme, dupä cit este de subtire sau gros tortul. Toate aceste gheme sint legate impreunä trecind ata (cu care fusese legat rostul) pe dupä a „vristä“ a ghemului $i sint agätate de rudä. Se deapänä pe coceni, hirtie, cutii de chibrituri, cirpe etc. Notäm obiceiul ca mai ales spegma sä fie depänatä pe un „girlan“ uscat de giseä. In el se pun citeva boabe de porumb care izbindu-se de peretii lui, dau un sunet specific in timpul depänatului sau, mai tirziu, in timpul folosirii lui. La depänat ajutä toti membrii familiei. Urzitul Tortul suferä о nouä prelucrare: parte este urzit, parte este — in timpul tesutului — „bätut“ (folosit ca bätealä). Dispozitivul cu $i pe care se urze$te se nume$te „urzari“. Urzarul este fäcut din lemn de fag. Se confectioneazä mai intii policioarele ?i lopätelele apoi „fusul“ (axul). Inältimea lopätelelor este astfei aleasä incit
