Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
58 м. blAjan, e. stoicovici, p. georoceanu, C. PÄCURARIU 2 vreme. De aceea, investigabile fácute ín ultimul timp au scos la ivealä noi vestigii romane, pe aceastä linie inscriindu-se si cercetärile noastre de teren, efectuate intre anii 1968 — 1978, ale cáror rezultate in cea mai mare parte sint inedite. Vestigiile la care ne vom referi mai jos s-au descoperit in imprejurimile orasului Cluj-Napoca, in valea mijlocie a Muresului §i mai ales pe cursui inferior al Tirnavei Mici si in bazinul mijlociu al Tirnavei Mari. Pentru inceput vom prezenta relicvele romane de la Micäsasa §i Sighi§oara, urmind ca, ulterior, sä semnaläm celelalte descoperiri. 1. Micäsasa (jud. Sibiu) a intrat in literatura arheologicä incä din a doua jumätate a secolului al XVIII-lea, in urrna descoperirii unui altar onorific inchinat lui deus Sarmandus de cätre Demetrius Anton4. Mai tirziu, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, numärul vestigiilor romane descoperite la Micäsasa a crescut, fiind menfionate resturi din drumul care sträbätea valea Tirnavei Mari, cärämizi, figle, ceramicä si ziduri de clädiri5. Toate aceste descoperiri constituiau dovada existenfei unei intinse asezäri rurale romane, situatä pe maiul drept al riului6. Dacä cele mai multe relieve iesite la ivealä de-а lungul timpului s-au pierdut, in ultimii ani lucrárile agricole §i edilitare executate ín vatra satuiul au scos la luminä vestigii inedite, asupra cärora avem date si informari certe: a) ln grädina casei nr. 136, locuitorul Ion Dezsi a descoperit in 1973,. la adincimea de 0,70 m, о oalä cu corpul sferoidal, lucratá din pastá zgrunturoasä gri-cenusie, care continea „oase umane arse si cenusä“. In timpul operafiunii de salvare s-au rupt marginea §i toarta vasului (pl. XXVII/7 §i pl. XXXVIII/4). b) In 1962, pe locul lui Alexandru Dezsi (nr. 136 a) s-а depistat un zid de cärämizi, aparfmätor unei clädiri romane. c) ln str. Nouä, in dreptul casei nr. 119, in 1964, cu ocazia säpärii unei gropi pentru stingerea varului, la adincimea de 1,50 m, s-а sectional un cuptor de ars oale. Cuptorul distrus partial, cu bolta construitá din cärämizi romane, confinea ín interior vase depuse pentru ardere7. d) In diferite puncte din vatra satului s-au aflat monede romane A Ioannis Seivert, Inscriptiones monumentorum Romanorum in Dacia Mediterranea, Viennae, 1773, p. 79, ed. n. 251; CIL, III, 964; J. F. Neigebaur, Dacien aus Überresten des klassischen Alterthums, Kronstadt (Bra$ov), 1851, p. 253, 1; M. J. Ackner, Die römischen Alterthümer und Deutschen Burgen in Siebenbürgen, in Jahrbuch der Kaiserl. Central Commission zur Erforschung und Erhaltung der Baudenkmale, Wien, 1856, p. 20; Iudit Winkler, op. cit., p. 504 ?i fig. 1, 2/92; Iulian Martian, Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistrita, 1920, p. 26, nr. 433; Mihail Macrea, op. cit., p. 371. 5 J. F. Neigebaur, op. cit., p. 253, 2; C. Gooss, Chronik der arch. Funde Siebenbürgens, Hermannstadt (Sibiu), in AVSL, 1876, p. 73. 6 ТШ, L 35, Bucureijti, 1969, p. 50—51; Repertoriul arheologic al Romáméig partea privind Transilvania (ms), la Institutul de istorie si arheologie din Cluj- Napoca, fi^a Micäsasa; Ephemeris Dacoromana, Roma, VI, 1936, p.. 214; D. Tudor, op. cit., p. 173. 7 Informatii amabile de la Traian Muresan, secretarul Consiliului popular Micäsasa.
