Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
584 P. BUNTA. G. PROTOPOPESCU 30 ta cu Natiunile Unite, in clipa cind nu se precizase dar infringerea Germaniei“01. Documentele vremii vorbesc despre sentimentul de bucurie §i incurajare al fortelor antifasciste din diferite tari, manifestate la aflarea vestii despre victoria insurectiei armate antifasciste din Romania. Evenimentele de la 23 August au accentuat descurajarea §i demoralizarea in tabära adversa. In§i$i hitleristii, au fost nevoiti sä recunoascä gravele consecinfe ale insurectiei victorioase pentru situatia Germaniei §i a aliatilor säi. Intr-un raport cätre Hitler, in.tocmit de generalii Keitel si Guderian, se aratä cä evenimentele de la 23 August 1944, „pe lingä consecintele imediate de ordin militar, au produs in acelasi timp si о rästurnare de fronturi extrem de periculoasä, ce va duce la pierderea teritoriului nu numai al Romániei, ci si al Bulgariei, Iugoslaviei si Greciei, punind ín pericol toatä armata germanä din Balcani“61 62. Dind о puternicä loviturä fortelor hitleriste, insurectia victorioasä din Románia a ínlesnit Armatei Sovietice ínaintarea rapida pe о mare adíncime, píná la granifele Romániei cu Bulgaria §i Iugoslavia, §i ín apropiere de cele cu Ungaria, granite care din primele zile ale insurecfiei au fost acoperite de trupele románé pentru impiedicarea pátrunderii trupelor hitleriste. Doborind dictatura antonescianä, poporul román a devenit un participant activ, cu toate resursele sale umane si economice, la rázboiul ímpotriva Germaniei hitleriste, aducindu-§i contributia la obtinerea victoriei de cätre coalifia antihitleristá in cél de-al doilea räzboi mondial. Timp de 260 zile, douä armate románé, un corp aerian, flotila de Dunäre §i alte unitäti §i forma puni militare, ínsumind un efectiv de peste 460.000 de osta$i si ofiteri, ,au luptat aláturi de Armata Sovieticä pentru izgonirea de pe teritoriul tärii a trupelor fasciste si apói dincolo de grantele patriei, pe teritoriul Ungariei si Cehoslovaciei, píná la zdrobirea definitivá a Germaniei hitleriste. Trupele románé au sträbätut peste 1.000 km, au fortat 12 cursuri de apá, au traversat 17 masive muntoase, au eliberat 3.831 localitáti, dintre care 53 orase, provocind inamicului pierderi mari ín oameni si tehnicä de luptá. Pentru faptele lor de arme peste 190.000 ostasi §i ofiteri románi au fost distinsi cu ordine si medalii sovietice, §i mai multe alte mii cu decoratii cehoslovace si ungare. Pierderile pricinuite inamicului se ridicä la 136.529 de oameni, dintre care aproape 118.000 de prizonieri. Jertfele de singe ale poporului román ín acest räzboi drept, eliberator, s-au ridicat la 167.525 de morti, räniti §i dispäruti. Contributia economico-financiarä a Romániei la räzboiul antihitlerist (valoarea armamentului, a munitiilor, a subzistentelor, a carburantilor, lubrefiantilor, a mijloacelor de transport §i a altor materiale militare) a fost evaluatä la 417.611.000 dolari, iar pagubele cauzate bunurilor pu-61 Nicolae Ceausescu, op. cit., p. 374. 62 Analele I.I.P., nr. 4, din 1964, p. 31.
