Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

572 P. BUNTA, G. PROTOPOPESCU 18 dintelui Consiliului de Ministri, exploatind la maximum in special douá argumente: a) pericolul unor mi$cäri muncitore^ti organizate de partide­le de stínga; b) pericolul unei reacfiuni hitleriste, consecintä a dezorgani­­zärii frontului. In cadrul pregätirii militare s-а dat о aten^ie deosebitä actiunii din Capitalä ?i Valea Prahovei. Aceasta, deoarece in Capitalä se aflau obiec­­tivele principale hitleriste §i institutiile centrale de stat romäne§ti, iar pe Valea Prahovei erau concentrate importante uni táti hitleriste, care tre­­buiau distruse §i paralizate din primul moment al insurectiei armate, Capitala a fost impärtitä in douä comandamente: cel de nord, care cu­­prindea — dupä vechea impärtire administrativä a Capitalei — sectoare­­le I Galben §i IV Verde, §i cel de sud — cu sectoarele II Negru §i III Al­­bastru29. Paralel cu pregätirile militare din Capitalä, a fost intocmit un plan de operatii militare $i pentru Valea Prahovei. Plánul militar al insurec­tiei armate din zona petroliferä prevedea urmätoarele obiective: apära­­rea si paza rafinäriilor §i instalatiilor petrolifere din zona Ploie?ti in spe­cial, pentru a nu fi distruse de trupele germane, asigurarea functionärii lor pentru viitor, impiedicarea trupelor germane din zona Ploie§ti de a interveni la Bucure$ti. Concomitent cu actiunile din interiorul tärii, alte unitati ale armatei trebuiau sä opreascä pätrunderea de forte inamice din partea de nord a Transilvaniei §i de peste frontierele de vest §i sud ale Romäniei, iar tru­pele aflate pe frontul din Moldova urmau sä se desprindä de unitätile hitleriste $i sä intre in dispozitivul de luptä impotriva acestora. In acest scop, s-а luat contact cu un numär de comandanfi de mari unitäti, infor­­mindu-i despre actiunile la care urmau sä se aläture. Intreaga muncä de pregätire militarä a insurectiei armate s-а desfä­­§urat in conditii deosebit de nrele. Di'tatura fascistä antonescianä dispu­­nea de un vast sistem de informare §i de spionaj, de о puternicä sigu­­rantä a statului, care reprima orice incercäri de rästurnare a regimului. La acestea se adaugä spionajul hitlerist, trupele S. S. si numeroäse Or­gane ale Gestapoului. Agenfii dictaturii militaro-fasciste §i ai cotropito­­rilor hitleriéi m,i§unau in intreaga t&rä. Din aceastä cauzä, pästrarea se­­cretului era una din conditiile de bazä in asigurarea succesului insurec­tiei armate. In perioada de organizare a insurectiei, una dintre problemele im­portante о constituia organizarea evadärii din lagärul de la Tirgu Jiu а cadrelor de partid, care urmau sä se incadreze nemijlocit la infäptuirea insurectiei. In baza planului intocmit, in noaptea de 12/13 august 1944 s-а efectuat evadarea din lagärul de la Tirgu Jiu a unor cadre de bazä ale P.C.R. Imputernicitul C.C. al P.C.R. pentru organizarea evadärii a fost tovarä§ul Ion Gheorghe Maurer, ajutat fiind de activi§ti ai Comite­­tului regional Oltenia al P.C.R. §i unii intelectuali din aceastä regiune. Ulterior au evadat §i alte cadre de räspundere ai partidului. 29 Scinteia, din 9 august 1964.

Next

/
Oldalképek
Tartalom