Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
9 INSURECTÍA NATIONAL Л ARMATA 563 deschiderea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martié 1973 — sublinia cä ín jurul lui „s-au coalizat apoi, intr-un timp extrem de scurt, toate fortele democratic^, patriotice, antifasciste ale intregului popor, in vederea saltului decisiv impotriva dictaturii militaro-fasciste §i a cotropitorilor germani, pentru salvarea nationals“9. Sub conducerea partidului comunist, F.U.M. a desfäsurat о muncä sustinutá in ríndurile maselor populare in vederea formärii de comitete in fabrici, ateliere, institupi etc. Realizarea F.U.M. a constituit un insemnat succes al partidului comunist, a contribuit la cre$terea fordei de luptä a clasei muncitoare ?i а capacitätii de a stringe in jurul §i sub conducerea sa toate fortele patriotice, antifasciste din |arä. Lupta neclintitä a clasei muncitoare, starea ei de efervescentä revolutionär, activitatea desfä§uratä de P.C.R. §i alte forte antifasciste au determinat in rindurile tuturor categoriilor sociale cre§terea spiritului de revoltä, a rezistentei fatä de dictatura antonescianä. La 20 martié 1944, la ßcoala Politehnicä, Facultatea de drept $i in apropierea Facultätii de medicinä din Bucure§ti au fost räspindite manifeste ale fortelor patriotice; la inceputul lunii aprilie, un numär de 66 oameni de stiintä, membri ai Acadermei Románé, profesori universitari ?i alti intelectuali din Bucure§ti, Ia$i §i Cluj, printre care C.I. Parhon, Radu Cernätescu, S. Stoilov, dr. D. Danielopolu, dr. D. Bagdazar, $tei'an Vencov, dr. N. G. Lupu, M. Ralea, ing. N. Profiri, Gh. Nicolau, Al. Rosetti, C. Balmu§, Serban fiteica, C. Daicoviciu, A. Otetea si aRii, ,au inaintat lui Ion Antonescu un memoriu comun, prin care protestau impotriva politicii duse de guvern §i cereau iesirea Romäniei din räzboiul antisovietic. „Interesele vitale ale statului ?i poporului — se spunea in memoriu — cer imediata incetare a räzboiului, orlcare ar fi greutätile acestui pas. Sacrifidile pe care Románia ar trebui sä le facä vor fi incomparabil mai mici §i mai puRn dureroase decit continuarea räzboiului“10. О träsäturä importantä a crizei regimului antonescian a constituit-o dezvoltarea puternicä a stärii de spirit antihitleriste in rindurile armatei. Intr-o notä secretä din 3 noiembrie 1943 se semnala: „Din eonvorbirile cu osta§ii se desprinde impresia cä trupa nu mai vrea sä lupte §i, sub impresia evenimentelor ?i a propagandei, nu intelege sau nu vrea sä inteleagä rostul räzboiului. Se spune cä nu avem pentru ce lupta pe pämint sträin.. .“11. Rezistenta fatä de dictatura antonescianä $i Germania hitleristä se manifesta tot mai puternic, chiar $i in rindurile cercurilor burgheze care stäpineau Banca Nationals, industria petrolierä, minierä §i metalurgicä. In primävara anului 1944, Comandamentul militar german declara cä „nu mai ia in considerare nici un fei de ccnditii politice sau economice din Románia, ci ordonä in Románia 9 Nicolae Ceauseseu, Románia pe árumul construirii societifii socialiste mult'lateral dezvoltate, v-1. 8, Bucure$t:, 1973, p. 1(51. 10 Romania Liberi, din 24 august 1944. 11 Arhiva M.F.A. — M.St.M., dos. nr 2/93, f la 204; cf. Romania in räzboiul *antihitlerist, 23 august 1944 — 9 mai 1945, Edit. militarä, 1966. p. 35.
